Toată Românica s-a șocat de atrocitatea comisă de un gălățean neghiob la suflet, care a dat pe colții cîinelui său o pisicuță nevinovată. Cică e vorba de o atrocitate, o cruzime de neînțeles.
Hm, așa o fi, deși eu aș zice mai curînd că e vorba de răutate amestecată cu prostie în stare pură. Da, nenea ăla amputat empatic este evident de condamnat. Am înțeles că și-a luat-o puțin pe cocoașa genelor, ceea ce a dat puțină culoare sprincenelor și poveștii. Problema e alta. Avem în libertate niște politicieni care, credeți-mă, comit atrocități infinit mai grave decît începătorul gălățean. De exemplu ei asta fac nu pisicilor, ci copiilor noștri atunci cînd fură din spitale sau dau cu dedicații nu știu ce contracte. E adevărat că pe ei nu prea îi surprind camerele cînd își asmut cîinele spre pisicuța numită buget. Am auzit de niște pesediști care și-au asmuțit bacul spre pisicuța numită tunel sau drum expres. Problema e că pe ăștia nu i-a bătut nimeni. Deși și-o meritau cu vîrf și-ndesat.
Mai grav este că electoratul, care este stăpînul politicienilor, este unul leneș și prost. Serios acum, cum dracu să-i tot votezi pe unii care-ți omoară tot timpul pisica pe care tu cică o iubești? Înseamnă că ai priceput prost expresia aia cu ruptu pisicii în două. Personal, nu agreez de niciun fel violența, dar așa de dragul poveștii parcă tot trebuie pusă întrebarea: vi se pare normal ca politicienii să stea în toată România, așa, nebătuți?