Aparent, ar fi vorba de noroc: una dintre cele patru noi zone balneo-climaterice propuse a se înființa prin Hotărâre de Guvern vizează arealul corespunzător satului Lacu Sărat, comuna Chiscani, judeţul Brăila.
În realitate, e deocamdată ghinion, din moment ce apele celor două lacuri ce formează complexul au secat deja pe jumătate, fără a fi semne să revină prea curând.
Până ne lămurim dacă mai avem sau nu unde face turism, să ne bucurăm de avantaje: pentru că, pe lângă potențialul turistic, se deschide accesul la o categorie specifică de fonduri europene.
Conform unui proiect propus de Ministerul Sănătății, se dorește „acordarea statutului de staţiune balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură” pentru următoarele zone:
– un areal din Oraşul Borsec, judeţul Harghita, corespunzător zonei ”Borsecul de Sus”, în suprafață de aprox. 183 ha, partea a teritoriului administrativ, situat la nord de DN 15;
– un areal din Oraşul Tăşnad, judeţul Satu Mare, în suprafață de aprox. 7 ha, situat în zona ștrandului termal;
– arealul balneoclimatic Parc Băi Moineşti, judeţul Bacău,
– arealul corespunzător satului Lacu Sărat, comuna Chiscani, judeţul Brăila.
Acum, nici ministerul nu s-a trezit că nu mai poate de dragul brăilenilor, ci a răspuns favorabil solicitării Primăriei Chiscani din 14 iulie anul acesta, care a înaintat Studiul de fundamentare pentru atestarea arealului Lacu Sărat ca stațiune balneoclimatică (comuna Chiscani, județul Brăila), întocmit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism București în anul 2018, prin care sunt prezentate: apele minerale și calitățile terapeutice, nămolul terapeutic, elementele climatice, topoclimatice, bioclimatice, fizica atmosferei.
Cum pot profita brăilenii de pe urma recunoașterii ca zonă balneo-climaterică? Păi, la sfârșitul lunii iunie, de exemplu, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului lansa în dezbatere publică un program dedicat firmele mici și mijlocii (IMM) din domenii ca HoReCa, medical, sportiv, cultural, care operează în stațiuni balneare și balneoclimatice din România. Conform schemei de minimis, societățile ar putea obține, în anumite condiții, fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro fiecare, de la stat.
Adică, oportunități ar fi, dacă s-ar găsi și cine să le pună în practică. Deocamdată, seceta pare să lase zona fără obiectul atracției: lacul însuși.
