Azi, la Teatrul cel mai muzical din Galați a avut loc un moment de-o solemnitate care ar fi făcut să le tremure chiloții de emoție pînă și celor mai neprinși infractori.
Practic, două personaje care n-au nicio legătură cu “Siguranța!”, “Încrederea!” și cu atît mai puțin cu “Respectul” au plimbat un drapel dintr-o mînă în alta, într-un moment de-un penibil demn de imortalizat și transmis urmașilor și urmașilor urmașilor, etc.
E vorba de un fost fotbalist ajuns din păcate primar și un fost avocat fără procese ajuns dintr-o tristă întîmplare șeful Poliției Locale. Și de o idee tîmpită, cum că asta i-ar lipsi Poliției Locale ca să-și facă treaba și anume drapel de luptă. Sau ca să folosim limba de cauciuc sintetic a organizatorilor, cică drapelul a fost primit “pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale a cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale”.
Acum, că tot ne-au dat lacrimile în colțul buzelor, să ne concentrăm puțin pe manifestarea în sine. Vizibil afectat de importanța evenimentului, Marius Stan a comis următorul discurs. “Îmi doresc ca acest moment solemn să legitimeze, să legifereze un serviciu de siguranţă publică de care sunt mîndru. Sînt mîndru că mă pot autoproclama comandatul suprem al acestei armate, care are ca scop doar siguranţa cetăţeanului şi care a reuşit să transmită întregii comunităţi încredere şi siguranţă. Vă cer să mergeţi şi pe mai departe pe principiul proximităţii continuînd proiectul de a avea secţii de poliţie locală în toate zonele oraşului, dar şi pe prevenţie. Să faceţi cinste acestui drapel”.
Acum, că Marius Stan se crede comandant suprem e un aspect, dar că mai și vede în Poliția Manolială o armată, de care mai este și mîndru, chiar că e demn de cascadorii plînsului. Dar ce să-i faci. Cam ăștia sînt oamenii cu care Stan a plecat la drum în campania electorală, cu ăștia defilează acum. Și tot cu alde manolici din ăștia va face și tunel, primărie și alte OZN-uri. Spre “Siguranța!” și “Încrederea!” gălățenilor, desigur.