Există o categorie de oameni care fac ca politețea să devină o chestie dezgustătoare. Sînt atît de politicoși, de atenți în exprimare și fac risipă de superlative, încît par libidinoși. Își măsoară cu mare grijă cuvintele, nu cumva să spună ceva nelalocul lui, să provoace chiar și o adiere de disconfort celor din jur. Nu săriți în cealaltă extremă, căci nu mă grăbesc să îi aplaud pe bădărani, pe mitocani, pe mîrlanii care te iau la perpulis verbal, crezînd că astfel sînt interesanți. Ieri am nimerit pe o emisiune, nu mai știu pe ce canal era, Favorit TV parcă, oricum ceva cu muzică populară, naiba să-i ia. Și am stat preț de 5 minute să îi urmăresc pe unii care înconjurau o masă rotundă, echipați în costume populare, care aveau statut de invitați. Cred că erau și cîntăreți, habar nu am, căci nu auzisem de nici unul dintre ei. Normal, căci la cît mă pricep eu la muzica populară…
În fine, printre aceștia îl recunosc pe ăla de-și zice Fuego. Un nesuferit pe care l-am ținut minte după nume încă de acum 2-3 ani, cînd umbla prin țară cu Irina Loghin, spectacolele desfășurîndu-se sub titulatura “Mama și fiul”. O penibilitate fără margini, la care Irina Loghic (despre care am auzit) s-a înhămat la bătrînețe. Bre, și dacă aș fi văzut-o pe Irina Loghin într-un film porno, alături de doi negri urîți, nu cred că m-aș fi grăbit să o cataloghez drept o babă fără minte, senilizată.
Zici că-i poponar reformat
Dar să revin la Fuego. Cred că individul ori este prost, ori e excesiv de prost. Pe lîngă faptul că are niște gesturi și o voce de poponar reformat, Fuego reușește să se facă de 10 ori mai neplăcut prin felul excesiv de politicos în care obișnuiește să se adreseze interlocutorilor. Mi s-a întîmplat să dau pînă acum peste indivizi care reușesc să facă politețea să devină grețoasă, dar Fuego este tatăl lor, frate, citez din memorie de la emisiune lui de ieri: 1) “Este un privilegiu, o onoare să vă avem în această seară alături de noi, să ne încîntați cu superbele dumneavoastră cîntece nemuritoare” și 2) “Aplauze vă rog pentru marea doamnă a cîntecului popular românesc (nu i-am reținut numele – n.a.), un suflet nobil, o prezență absolut minunată care, iată, ne face din nou plăcerea de a veni în emisiunea noastră, de a ne delecta cu vocea dumneaei dumnezeiască”.