Aproape jumătate din copii crescuți în sărăcie și sute de mii de minori neșcolarizați, așa arată radiografia României în care, la nivel declarativ, educația a fost pe primul loc în ultimii ani.
Un raport al Asociației Salvați Copiii prezentat astăzi arată că, în 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Riscul de sărăcie este mult mai mare în zonele rurale decât la oraș: în 2021, rata a fost de 16,1% în urbanul mare, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
Una din 10 familii nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut permite o masă hrănitoare.
Un sondaj realizat în 2022 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.
Cifrele sărăciei
Majoritatea gospodăriilor au fost nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilități, alimente, îngrijiri medicale și educație (transport la școală, rechizite și cărți).
O masă cu carne, pui ori pește la fiecare două zile este doar un vis pentru tot mai multe familii. Procentele au crescut de la 14,2% în 2019 la 14,7% în 2020 și 19,2% în 2021. Creșterea este mai dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021.
Accesul la educație de calitate
Persistă fenomenul neparticipării școlare în raport cu populația școlară – 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară.
România înregistrează 15,6% al tinerilor între 18 – 24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puțin, deși ținta fixată, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020.
Cheltuielile publice pentru educația copiilor români sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar părinții sunt nevoiți să acopere lipsurile sistemului, fiind, în 2019, de 3,16% (versus, 4,7% media UE 27).
Țara noastră se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor, exprimată prin sărăcie (41,5%) și analfabetism funcțional (43%).
Cu toate acestea, nivelul alocărilor resurselor financiare rămâne extrem de modest. În schimb, țări în care aceste probleme nu au nicidecum aceeași incidență prioritizează cu responsabilitate educația: Suedia – 7,06%, Belgia – 6,25%, Finlanda – 6,06%, Cipru – 5,24%, Polonia – 4,67%, Slovenia – 4,61% sau chiar Bulgaria – 4,20%.
