Protecția Copilului a ajuns să agreseze fizic jurnaliștii care au curajul să scrie despre lucrurile neplăcute din instituție!
Bugetarii DGASPC au devenit violenți fizic. De ce?! Poate că se simt intangibili atunci când sunt înconjurați de jandarmi. În loc să-și facă treaba, deschis și transparent, angajații de la Protecția Copilului sar la gâtul jurnaliștilor. Și sunt deranjați de faptul că sunt filmați. Ba mai mult, ei consideră că jurnaliștii nu au voie să-i filmeze. De parcă ei erau în plimbare la mall, nu ca să-și facă treaba pentru care sunt plătiți.
Vorbim de angajații aceleiași instituții care pierde copiii aflați în grijă și apoi minte asupra acestei realități. Vorbim de angajații care și-au făcut atât de bine treaba încât în urma controalelor au lăsat o mamă nebună care până la urmă și-a omorât fetița în bătaie. Da, aceeași angajați care sunt atât de delicați, atât de antenți cu imaginea lor, dar și tot atât de neglijenți (ca să nu spunem criminali) cu copiii pe care îi au în grijă.
Un comportament absolut inacceptabil la care jandarmii au privit impasibili, fără să miște un deget.
Se pare că devine periculos să fii un jurnalist care spune adevărul despre Protecția Copilului Galați.
Vă mai amintiți cazul Bineață, unde angajații Protecției Copilului au venit la ușa familiei cu executorul judecătoresc să le ia copiii? Ei bine, am scris la acel moment și am urmărit cu atenție cazul. Am ținut, în tot acest timp legătura cu familia. Cu DGASPC nu poți ține nicio legătură, acolo secretomania este legea de fiecare zi.
În după amiaza zilei de astăzi, în jur de ora 16.30, am sunat-o pe Elena Bineață, mama celor doi copii, pentru a vedea care mai e starea lucrurilor. Elena era speriată și mi-a spus ca au venit la ușă la ei mulți polițiști și două doamne de la Protecția Copilului.
-
- Bugetarii DGASPC au devenit violenti fizic
La locul faptei am găsit doua angajate ale DGASPC Galați, pe care le veți vedea în filmare și nu mai puțin de 6 polițiști. Când m-au văzut, cele două angajate au intrat imediat în scara blocului, spunându-mi: ”Nu aveți voie să ne filmați!”
Serios? Mai exact, de ce? Sunteți funcționari publici, pe domeniul public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu (cred, pentru că niciuna nu a spus nimănui ce căutau acolo).
Am încercat, chiar le-am rugat frumos pe cele doua angajate să își decline identitatea, dar se pare că bugetarul de la DGASPC are propriile reguli și nu se legitimează că nu vrea. Ba, mai mult, devine agresiv. Și când am atras atenția polițistului acesta imi spune că nu m-a atins. Serios? Nu eram în același loc? Vedem cu pixelul abastru?
Stat în stat, cum am mai spus. Ce urmează, după ce au avut tupeul să ridice mâna la un jurnalist, un cetățean, până la urmă? Până unde merge tupeul angajaților Protecției Copilului Galați?
Bugetarii DGASPC au devenit violenti fizic cu 6 polițiști de față, care veniseră să apere angajatele DAGSPC!
După momentul agresiv, le-am informat pe angajatele Protecției Copilului că voi depune plângere penală pentru agresiune fizică. Răspunsul, poftiți, în fimare: ”A, vaaaiii”, cu o tonalitate de mare sictir.
Ce înseamnă asta? Că unii considerăm că suntem deasupra legii? Este o atitudine cel puțin nedemnă de un funcționar public, ca să ma exprim elegant.
Dar la noi orice e posibil și permis, că suntem bugetar la Protecția Copilului și ne permitem orice! De la aroganță până la a ridica mâna la un jurnalist.
Foarte amabili cu angajatele de la Protecția Copilului, pe care veniseră să le apere (de cine, oare?), polițiștii le-au sfătuit pe doamne să meargă la mașina cu care veniseră. Să scape de întrebările jurnaliștilor, probabil. De parcă ăsta era rolul lor.
Mai mult, în afară de faptul că nu s-au legitimat, functionarele publice de la Protecția Copilului nu au prezentat ordin de serviciu (erau în afara programului, că vineri e program scurt la bugetari). De ce au venit la familia Bineață? Nimeni nu știe, nici familia măcar, pentru că nu li s-a spus.
Însă în urma traumei trăite când fetița de 2 ani le-a fost luată din casă, acești oameni trăiesc cu o stare de temere permanentă. Bunica, în grija căreia este băiețelul, ne-a declarat că îi este frică să iasă cu el și până la chioșc. Mai mult, din ce ne-a povestit, băiețelul este traumatizat de despărțirea de sora sa, în mod brutal. Stilul de la Protecția Copilului Galați, pe care îl știm foarte bine.
Cine va repara aceste traume, ale copiilor, ale mamei, ale bunicii? Este o întrebare fără răspuns.
