VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ (COMEDIE FESTIVĂ TIMPURIE)
Visul unei nopți de vară, conform originalului din engleză, A Midsummer Night’s Dream este o comedie romantică a dramaturgului englez William Shakespeare, scrisă cândva în mijlocul anilor 1590. Acțiunea prezintă aventurile a patru iubiți din Atena și a unui grup de actori amatori într-o pădure luminată feeric de Lună și relațiile care se creează între personajele umane și spiridușii care locuiesc în pădure. Astăzi, această piesă este una dintre cel mai jucate comedii ale Marelui William. Nu se știe exact când a fost, de fapt, scrisă sau jucată prima dată A Midsummer Night’s Dream, dar se poate plasa cronologic oricând între 1595 și 1596, plasare temporală bazată pe aluzia făcută de Edmund Spenser în a sa Epithalamion. Unii au teoretizat că piesa ar fi fost scrisă pentru o nuntă aristocratică, întrucât numeroase nunți în această clasă socială avuseră loc în 1596. Alții au sugerat că piesa ar fi fost scrisă pentru Regină pentru sărbătorirea zilei Sfântului Ion, dar nu există dovezi clare în favoarea vreuneia din sugestii. Oricum, presupunând că unul din motivele enunțate ar fi fost adevărat, piesa s-ar fi jucat în premieră la The Theatre, și, mai apoi, la The Globe în Londra. Theseu (ducele Atenei) anunță că peste patru zile va avea loc căsătoria sa cu Hippolyta, regina amazoanelor: El ia cunoștință de plângerea lui Egeu precum că fiica sa, Hermia, refuză să se mărite cu pretendentul ales, Demetrius, fiindcă e îndrăgostită de Lysander pe care Egeu nu-l suferă. Theseu declară că Hermia trebuie să se mărite cu Demetrius sau să aleagă între a muri sau a se călugări. Lysander o îndeamnă pe Hermia să fugă în pădure cu el, ca apoi să ajungă la casa mătușii sale și să se căsătorească. Prietena Hermiei, Helena, află despre aceasta și se hotărăște să-l înștiințeze pe Demetrius pe care-l place (și cu care s-a iubit). Totuși, Demetrius o iubește pe Hermia. Helena speră să se întâlnească cu toții în pădure. Între timp, trupa meșterilor (actorii amatori) pun la cale o reprezentație pe care să o prezinte la nunta lui Theseu.
În pădure, Oberon (regele zânelor) se ceartă cu Titania (regina zânelor) pentru că vrea să-l aibă ca paj pe copilul ei orfan. Titania se opune, susținând că ea e regina. Cearta vine de fapt deoarece Oberon o iubește pe Hippolyta, iar Titania pe Theseu. Ca să obțină băiatul, Oberon îi ordonă spiridușului Puck să obțină de la Cupidon o floare care face o persoană să se îndrăgostească de prima persoană care-i iese în cale. Oberon plănuiește să-i dea Titaniei floarea, astfel încât ea să se îndrăgostească de altcineva și să-i dea lui copilul. Apar Demetrius și Helena, Helena urmărindu-l, iar Demetrius fugind de ea. Sosește Puck cu floarea și Oberon îi poruncește să-l atingă pe Demetrius cu ea, astfel încât să se îndrăgostească de Helena în loc de Hermia. Apoi, Oberon o atinge pe Titania cu floarea. În pădure, Lysander și Hermia stau culcați și se odihnesc. Puck, crezând că Lysander este Demetrius, îl atinge cu floarea. Apare Helena care-l trezește pe Lysander și acesta se îndrăgostește imediat de ea.
În pădure, trupa de actori discută punerea în scenă a piesei lor. Puck apare și-i transformă capul lui Fundulea într-un cap de măgar. Actorii fug, dar Titania se trezește și se îndrăgostește de Fundulea, poruncindu-le zânelor din slujba ca să-l servească. Puck observă că Demetrius o urmărește pe Hermia, cu toate că aceasta îl acuză că l-a omorât pe Lysander și astfel, Puck își dă seama că i-a dat floarea omului nepotrivit. Puck încearcă să repare acest lucru, atingându-l pe Demetrius cu floarea, în așa fel încât acesta să se îndrăgostească de Helena și așa se și întâmplă. Însă acum amândoi o iubesc pe Helena, în timp ce aceasta crede că amândoi sunt falși. Sosește Hermia și o acuză pe Helena că pune la cale o ticăloșie cu cei doi bărbați, pentru a o ațâța. Oberon, dându-și seama că Puck a făcut încurcătura, îi poruncește să facă o ceață deasă pentru a-i despărți pe cei patru și să-i cufunde într-un somn adânc, astfel încât farmecul să se destrame.
Oberon o trezește pe Titania și-l transformă pe Fundulea înapoi în om. Apoi, Oberon și Titania se împacă și se iubesc din nou unul pe celălalt. În pădure, Theseu, Hippolyta și Egeu apar și-i trezesc pe cei patru. Demetrius și Lysander le mărturisesc dragostea lor pentru Helena și, respectiv, Hermia. Nobilii sunt de acord să le permită să se căsătorească. Poponeț se trezește și nu își amintește de întâmplările nopții.
La cină, cu toții ascultă scurta piesă tragică, plicticoasă, a lui Gutuie. În această piesă, Thisby și Pyramus (jucați de meșterii trupei) își șoptesc dragostea printr-o crăpătură dintr-un zid. Cei doi își dau întâlnire la mormântul lui Ninny, dar un leu o atacă pe Thisby. Vine Pyramus care-i găsește eșarfa, bănuiește că a fost omorâtă și se sinucide. Sosește Thisby care-l găsește pe Pyramus mort și se sinucide și ea. După piesă, la miezul nopții, toată lumea merge la culcare, apoi apar zânele și dansează. Să ne bucurăm, zic…..!!!
DISTRIBUȚIE
THESEU, Ducele Atenei – Ștefan Aleksandru Forir
HIPPOLYTA, crăiasa amazoanelor – Tamara Constantinescu
EGEU, tatăl Hermiei – Lică Dănilă
LYSANDER, îndrăgostit de Hermia – Radu Horghidan
DEMETRIUS, îndrăgostit de Hermia – Ciprian Brașoveanu
PHILOSTRAT, maestru de ceremonii la curtea lui Theseu – Lică Dănilă
HERMIA, fiica lui Egeu, îndrăgostită de Lysander – Flavia Călin
HELENA, îndrăgostită de Demetrius – Oana Mogoș / Elena Anghel
CHITRĂ – Dan Căpățână
FUNDULEA – Ionuț Alexandru Moldoveanu
SUFLETE – Vlad Volf / Vlad Ajder
FLĂMÂNZILĂ – Aureliu Bâtcă
BOTGROS – Cristian Gheorghe
CUIBARICĂ – Răzvan Clopoțel
PUCK, spiriduș – Vlad Volf /Oana Mogoș
ZÂNA – Cristina Uja Neagu
OBERON, craiul zânelor – Lucian Pînzaru
TITANIA, crăiasa zânelor – Carmen Albu
Regia artistică – EUGEN GYEMANT
Scenografia – Bianca și Sabina Veșteman
Durata spectacolului – 1 h 50 min
Vă așteptăm cu drag la teatru!
Mona SANDU – secretar literar