Ce vremuri de ev mediu trăim. Prin județ, copiii se luptă cu păduchii, o femeie bîntuie prin școli bolnavă de TBC, iar autoritățile se laudă cu nu au descoperit nici un caz de rîie. Nu-i glumă, ci purul adevăr. În județul Galați, la început de 2015, zeci de copii se scarpină în cap, nu a nedumerire infantilă, ci din cauza păduchilor. Au constatat asta cadrele medicale care i-au luat pe elevi la puricat imediat după vacanța de iarnă. Rezultatele i-au făcut pe medici și asistenți să-și pună mîinile în cap. În urma controlului efectuat de Direcţia de Sănătate Publică, 300 de elevi gălăţeni au fost depistaţi cu diverse afecţiuni contagioase. Jumătate dintre aceştia ( 151 de copii), au fost găsiţi cu păduchi. Și mai interesant, 77 dintre ei nu sunt dintr-un fund rural uitat de lume, ci chiar din mediul urban. Știrea cu adevărat bombă am păstrat-o la final. La controlul de început de an nu a fost înregistrat nici un caz de rîie. Asta anunță triumfător autoritățile. Pe bune? Incredibil, bombă și, de ce nu, să dăm cu puțin galben de breaking news. Chiar nu mai avem rîie la Galați?
Faptul că în această iarnă nu a fost descoperit nici un caz de rîie, reprezintă o veste senzațională pentru elevi, dar și pentru păduchii din dotare. Trăiesc și ei în siguranță, cum ar veni. Dar veștile bune se termină brusc. În timp ce medicii făceau recensămîntul păduchilor, prin școlile din nordul județului circula o duduie bolnavă de TBC. Profesoară de religie, ea a împărțit aproapelui (copiii și profesori) din bagajul său medical. Uite așa s-au trezit 351 de copii și zeci de cadre didactice din jurul Tecuciului că trebuie să meargă la medic pentru analize. Pînă în prezent, 18 copii au ieșit pozitiv la un prim test, iar 12 au fost internați la Spitalul de Boli Infecțioase pentru investigații suplimentare. Ca să nu sperie lumea, medicii spun că încă nu există vreo confirmare a unei îmbolnăviri, cu excepția profesoarei purtătoare. Rezultatele finale ale analizelor în sutele de cazuri, inclusiv cele 18 de răspunsuri pozitive, vor veni în următoarele zile și atunci se va vorbi sau nu despre un focar de TBC. Pînă atunci, ne mai scărpinăm puțin în cap.
