Izbucnește un incendiu în Galați, pompierii ajung la locul faptei în cîteva minute dar constată că nu au apă. Nu se zărește nici un hidrant exterior deși conform hărților trebuie să fie acolo. Cîțiva pompieri pleacă prin cartier după apă, ceilalți dau telefon la dispeceratul societății Apă Canal. Peste vreo 10-15 minute apare echipa de la Apă Canal care se apucă de săpat. Unii în grădină, alții sparg asfaltul de pe trotuar în căutarea sursei de apă. După zeci de minute…victorie, sursa de apă a fost descoperită. Pompierii își montează furtunurile, apar și colegii lor care au găsit apă prin cartier, toată lumea este gata de acțiune. Surpriză însă: casa s-a făcut deja scrum. Dacă ați crezut că este o glumă, v-ați înșelat iar dacă v-a trecut prin cap că este doar o poveste suprarealistă, sunteți naivi. Este un scenariu care se poate oricînd transforma în realitate. Bineînțeles, în Galați.
Încercați să nu vă mirați prea tare atunci cînd aflați că numeroși hidranți din Galați au fost îngropați în pămînt sau acoperiți cu asfalt. La propriu. Nimeni nu înțelege de ce, dar circa 150 de hidranți (cam 20% din total) sunt sub pămînt, acoperiți de gunoi sau montați prost iar pompierii nu au la ce cupla furtunurile pentru alimentarea autospecialelor cu apă. Hidranții sunt administrați de societatea Apă Canal care cică ar cunoaște situația. Sursele de apă există doar pe hîrtie și pe unele desene de pe garduri. Tot nu pricepem de ce au fost acoperite, dar primim și o veste bună. Spun băieții de la Apă Canal că în caz de urgență pot interveni…spărgînd asfaltul. Deci, nu este o glumă proastă, nici un film cu proști ci realitatea care ne bate la ușă.
Așadar, suntem revoltați de povestea tragică din clubul bucureștean Colectiv, arătăm cu degetul spre presupușii vinovați dar omitem să ne uităm la mizeria de sub nas. Care crește pe zi ce trece, exact ca un bulgăre de zăpadă, și îngroapă în ciment hidranții exteriori.
