Am tot scris despre Oțelul Galați, atîta timp cît municipalitatea (Primăria Galați) băga bani în această echipă. Era vorba despre bani publici (aproximativ 500.000 de euro pe an), adică și banii mei și banii tăi, ai tuturor. Dar de cînd primarul Marius Stan a anunțat, la sfîrșitul lui 2012, că nu mai dă nici un leu chior pentru echipa de fotbal Oțelul Galați, m-am distanțat cumva de acest subiect. Și asta pentru că Oțelul Galați este o firmă privată, condusă de un om de afaceri (mă doare-n cot că e țepar) pe nume Dan Grigore Adamescu. Dacă el vrea să bage biznisul ăsta, pe nume Oțelul, în faliment sau să îl teleporteze în alt oraș, este treaba lui. Am citit și eu astăzi pe site-urile suporterilor gălățeni ai echipei Oțelul protestul scris față de noua politică de marketing a clubului Oțelul, și anume aceea de a elimina din siglă tot ce are legătură cu Galațiul. Este vorba inclusiv despre denumirea “Galați” și de turnurile alea care cică aminteau de acest oraș.
Adamescu e liber să își bată joc de afacerea lui
Din punctul meu de vedere, suporterii se indignează de pomană. Emoțional, da, oamenii au dreptate să facă gălăgie, dar dacă e să judecăm lucrurile calm, la rece, nu poți să îi spui unui patron (Adamescu) cum să își gestioneze propria afacere. Sînt banii lui, e treaba lui cum crede de cuviință să își conducă firma. “Dar Oțelul nu poate exista fără suporteri”, vor spune unii dintre cei care iubesc Oțelul. Așa este, numai că dacă suporterii tot sînt atît de uniți și vor să își arate dezaprobarea față de noua politică dusă de patronul Adamescu, nu au decît să boicoteze meciurile echipei. Să vedem dacă lui Adamescu o să îi convină să mai bage bani într-o echipă de fotbal la care nu vine nici un spectator. Fără suporteri, echipa va merge din ce în ce mai prost, se va clasa pe locuri codașe, iar Adamescu va încasa și mai puțini bani din drepturile alea de televizare după care el tînjește ca orice patron flămînd și lipsit de imaginație.
