Victoria de astăzi a Simonei Halep în fața Serenei Williams, scor 6-0, 6-2, nu este atît de glorioasă pe cît o zugrăvesc acum unii de zor la televizor. Da, este o chestie să învingi nr. 1 mondial (Serena Williams) la un asemenea scor de maidan, mai ales că săraca Simona Halep aproape că era traumatizată de faptul că va juca cu americanca asta mutantă, de zici că-i varianta feminină a personajului Hulk. De altfel, Simonei Halep nu îi venea să creadă nici după terminarea meciului că a reușit să o învingă pe Serena Williams. Își făcea cruci cu ambele mîini și privea către tavanul Sălii Sporturilor (am glumit!) din Singapore, mulțumind probabil tuturor sfinților, arhanghelilor și mucenicilor din lumea asta.
Halep avea motive să se bucure la modul habotnic pentru victoria de astăzi, căci nici ea nu cred că și-a imaginat că va avea în față o Serena Williams atît de ștearsă, de aeriană, de nevolnică în tot ceea ce a făcut. De fapt, stați puțin că americanca nu a încercat să facă absolut nimic. La un moment dat chiar am avut senzația că nu știe cum să ia bătaie mai repede, de parcă ar fi fost bara-bara cu șefii mafiei pariurilor din Singapore. Evident, doar mi s-a părut.
Logic, nu este vina Simonei Halep că Serena Williams a jucat atît de prost în meciul de astăzi. Dar în aceste condiții nici victoria ei nu poate fi catalogată drept epocală. La dracu, și Real Madrid (cu Cristiano Ronaldo în formație) a pierdut acum trei ani, în Cupa Spaniei, cu 0-4 pe terenul unei formații din Liga a III-a, pe nume Alcorcon. Bă, deci 0-4, da? În concluzie, accidente se întîmplă peste tot în sport, inclusiv în tenisul de cîmp. Dacă ar fi sinceră pînă la capăt, Simona Halep ar trebui, desigur, să se bucure de victorie, dar să admită în sinea ei că astăzi a bătut o clătită (atît de moale a fost) neagră și grasă, care doar semăna cu Serena Williams. Se vede treaba că curul ăla gras al Serenei, umflat probabil de la atîtea anabolizante, începe încet-încet să o tragă la fund, către ușa de ieșire din tenisul profesionist.
