Dacă mai exista vreo umbră de îndoială, iată încă o dovadă. Da, statul român e jegoșenia însăși. De cînd te naști și pînă te omoară, statul român (alcătuit din politicieni, atîrnați, aplaudaci, agarici, agățați, funcționărași, bugetărași, etc.) are grija obsesivă de a nu-ți da nimic și încercarea disperată de a-ți lua și ceea ce n-ai.
Să presupunem că ți-a venit mintea la cap și te-ai hotărît să lași totul în urmă. Emigrezi. Pleci unde vezi cu ochii. Să zicem în Germania. Te zbați, muncești, alregi, etc., după care reușești să-ți faci un statut. Obții și cetățenia. Apoi, într-un gest de frustrare vrei să renunți la cetățenia romînă așa cum ai încerca să uiți un coșmar sau să scapi de un miros urît. Ei bine, nu încă. Pentru că așa cum puteți vedea și aici, statul român te mai jecmănește o dată.
