Dealul din satul Izvoarele și-a mai întins un pic fustele. Specialiștii care zilnic îi măsoară ridurile și crăpăturile au stabilit că în ultimele 12 ore, pămîntul a alunecat cu încă vreo 40 cm. În ritmul ăsta dealul o să aibă nevoie de viză de flotant deoarece va trece în următoarea comună în cîteva luni. Pînă atunci, însă, oamenii își fac griji pentru casele lor. Pînă la zona locuită au mai rămas circa 200 m iar crăpăturile cresc de la o zi la alta. În tot timpul acesta, în localitate este pelerinaj: echipe de geologi, reprezentanți ai instituțiilor statului și aleși locali se adună pe cîmp și se scarpină în cap.
Vin geologii, pleacă geologii, specialiștii de la ISU își plimbă „cașchetele” pe deal iar autoritățile nu mai dorm nopțile de grija sătenilor. Se cer răspunsuri, se caută soluții, se vorbește despre tot felul de proiecte, dar s-a reușit doar împrejmuirea zonei cu o bandă colorată. Parcă revedem un film vechi și prost, fără happy-end pentru personajul colectiv. Totuși, încercăm să găsim partea plină a paharului. Ne gîndim că la asemenea invazie de persoane importante, localitatea Izvoarele ar putea să devină un centru turistic. În primul rînd, pentru că are un nume frumos. În al doilea rînd pentru senzațiile tari pe care le oferă: cînd nu se produc sute de cutremure misterioase, apare un val de nămol la geam sau bate la ușă dealul de pămînt din vecinătate. În al treilea rînd, este o zonă eco și transparentă: fiind o comunitate rurală, omul trăiește în mijlocul naturii, avînd chiar și toaleta afară, la vedere. Nu în cele din urmă, Izvoarele are potențial pentru pariuri: jucători din lumea largă vor veni și vor paria pe momentul prăbușirii dealului sau al dispariției drumului județean de lîngă. Mergînd pe firul ilogic al scenariului, ajungem la niște efecte nebănuite. Ca să ajute la dezvoltarea turismului în zona Izvoarele, autoritățile județene trebuie să pună umărul și punga de bani. Să construiască un aeroport și o autostradă pentru turiștii din Japonia care vor veni în comuna gălățeană. Uite așa se vor ridica din punct de vedere economic tot județul, Moldova și Țara Românească.
Noi facem haz de necaz deși nu suntem siguri că localnicii au chef de așa ceva. Totuși, realitatea este „veselă”: de-a lungul anilor, autoritățile nu au fost în stare să depisteze sursa cutremurelor, să-i ferească pe localnici de inundații și să oprească alunecările de teren. De ce am crede că de data asta va fi altfel?
