Tocmai ce m-am întors și de la cel de-al treilea meci al naționalei de hochei a României, care în seara asta a jucat contra Olandei, la Patinoarul din Galați. Nu mai văzusem jucînd o națională de seniori a României din vremuri imemoriale, cam din 1988 sau 1989, nu mai știu sigur. În schimb, hochei am tot privit pe la alții, și nu fac neapărat trimitere la NHL, căci nu are rost să ne raportăm la liga profesionistă nord-americană de hochei, pentru că acolo evoluează nave spațiale, nu simpli jucători.
După trei zile de meciuri la Galați, cred că sînt în măsură să emit o părere referitoare la felul în care se prezintă naționala de hochei a României, care, vineri, a fost învinsă net de Ucraina (scor 0-5), sîmbătă a învins extrem de greu echipa de rezerve a României, așa-numita România B, cu 5-4, iar în seara asta a pierdut cu Olanda, scor 2-3, după loviturile de penalitate. Vă dați seama cît de jos sîntem, dacă a ajuns să ne bată Olanda, țară care e tare la hochei pe iarbă (vicecampioană olimpică la băieți și campioană olimpică la fete, în 2012, la Londra), nicidecum la hochei pe gheață.
Au fost vremuri cînd România poate că nu o bătea pe Rusia sau pe Suedia, dar măcar nu se făcea de rîs în Europa. În 1980, naționala de seniori a României chiar a participat la Olimpiada de iarnă de la Lake Placid (SUA) și nu s-a întors cu un vagon de goluri încasate. S-a descurcat onorabil, cum ar veni. Astăzi, însă, hocheiul românesc este probabil la cel mai jos nivel din ultimii 25 de ani. În seara asta am văzut jucători, vorba aia, de echipa națională, care abia stăteau în patine. Jucători (la cei români mă refer, desigur) care probabil aveau brațe de plastilină, căci le cădea crosa la un contact mai serios cu adversarul. Este jenant să vezi jucători care par să aibă cur de plumb, care se deplasează în reluare pe gheață, care nu sînt în stare să facă o preluare ca lumea. Un amic al meu mă întreba ce rol mai are atunci antrenorul adus tocmai din Suedia ca să antreneze naționala României. Păi ce să facă bietul om, să îi învețe pe jucători să patineze în regim de viteză, la 25 de ani ai lor? Asta se învață la juniori mici, nu la seniori.
La trecutu-ți mare, zero viitor
Tocmai aici e buba. Burtoșii din Federația Română de Hochei pe Gheață stau ca șmecherii în birouri, tocînd banii de pomană, iar la nivel de copii și juniori este prăpăd, dezinteres maxim. Antrenorii de copii nu sînt motivați financiar, ba li se mai pun și bețe în roate. Copiii nu mai vin să se înscrie la hochei, să practice acest sport frumos, iar efectele se văd: România nu are jucători de echipă națională. Cei care astăzi joacă la seniori cu România pe piept sînt niște paparude care ar face senzație pe patine poate doar la un program cu publicul, acolo unde, se știe, vin oameni care încearcă să învețe să patineze.