Anul trecut, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi (APDM) semna cu firma Superquatro SRL un contract privind ranfluarea epavei Transilvania, scufundată acum 30 de ani. În urma acestui contract, băieţii de la qvasinecunoscuta firmă Superquatro se vor alege cu o căruţă de bani. Mai exact, 15 milioane de lei noi, sumă ce include şi TVA-ul. Deh, muncă grea desfăşurată în condiţii dificile.
În aceste condiţii, ieri a avut loc o acţiune de imagine. Cei de la APDM au chemat presa, la Dana 18 din Portul Galaţi, să dea senzaţia că se lucrează din greu. Sincer, mă aşteptam ca cei de la Superquatro să fi scos cel puţin jumătate din nava Transilvania, mai ales că a mai rămas foarte puţin timp (reprezentantul firmei Superquatro a devenit brusc enigmatic cînd a fost întrebat de data limită prevăzută în contract) pînă pe 21 iulie, data limită la care trebuie scoasă nava. Conform contractului.
Din păcate, la faţa locului, lucrurile arătau mai rău decît prevede legea. Lîngă mal zăcea legată de lanţuri o bucată de navă, de doar 200 de tone (epava cîntăreşte 3500 de tone) ceea ce înseamnă că pînă acum a fost scoasă la suprafaţă doar 12% din epava navei Transilvania. Puţin, domnilor de la Superquatro, foarte puţin.
“În momentul de faţă am reuşit să scoatem din Dunăre al doilea
tronson din epava navei Transilvania, de circa 150 – 200 de tone, după
ce în luna mai a fost scoasă la suprafaţă prova navei de circa 200 de
tone. Până în prezent s-a reuşit scoaterea a 400 de tone din 3500 de
tone,” a ţinut să ne lămurească Cătălin Mircea, un reprezentant al firmei Superquatro.
Reprezentanţii firmei responsabile de ranfluarea epavei Transilvania au omis însă să spună că au cerut deja amînarea termenului final cu trei luni de zile. Chiar şi aşa, avînd în vedere ritmul de pînă acum, e puţin probabil ca epava să fie scoasă la timp. Cu toate astea, declaraţiile date presei au fost superoptimiste.
“Nu cred că termenul dat de
beneficiar este o problemă. Există un contract între beneficiar şi
firma noastră şi se vor respecta clauzele contractuale”, a concluzionat Cătălin Mircea.
Despre operaţiunea
de ranfluare a vorbit şi unul dintre scafandri. Acesta a povestit despre dificultăţile întîmpinate: vizibilitate redusă, noroi, curenţi puternici de apă.
“Este foarte greu,
foarte mult curent, mergem mai mult pe pipăite, vizibilitatea la 15-20
metri adîncime este practice zero, totul este plin cu noroi, se rup
cablurile de comunicaţie cu scafandrii. Nu pot să estimez cînd o să
terminăm, dar o să terminăm. Suntem doar o echipă de patru scafandri,
ne schimbăm odată la o oră jumătate”, ne-a mărturisit Ivailov Dushov,
scafandru din Bulgaria.
