Ete-na, de parcă Galaţiul avea nevoie de cinematografe. Păi, lumea nu mai are prostul obicei de a merge la film cam de pe vremea lui “O floare şi doi grădinari”, cînd se zguduiau sălile de-atîta plîns. Din 1990 încoace, singurele care au rămas aproape de cinematografe au fost ţigăncile şi ale lor seminţe “dă floare, băeţi!”. Pînă şi şuţii au trădat cauza cinefililor, plecînd să ia pulsul buzunarelor în alte părţi ale oraşului.
Rînd pe rînd, cinematografele din Galaţi au încăput pe mîna şmecherilor, căci clădirile se aflau în zone cu vad. Dunărea, Doina, Dacia, Ţiglina şi Popular şi-au pierdut identitatea de cinematografe, la asta contribuind din plin şi Regia de Film (RADEF), care nu a investit nici măcar o ceapă degerată pentru a asigura cinefililor condiţii decente de vizionare a peliculelor. În picioare mai rămăseseră doar două cinematografe: Central şi Republica. Asta pînă înainte de Revelion, cînd Republica s-a dus şi el dracului. În locul său s-a ridicat un salon de bingo, după cum scrie cu litere de-o şchioapă pe cearceaful atîrnat la intrare.
În 2007, în cursul săptămînii, cinema Republica vindea, în medie, 20 de bilete pe spectacol. În uichend, treaba mergea mai bine, în sensul că numărul spectatorilor se dubla. Erau 40. În schimb, de cînd cu salonul de bingo, în zonă e agitaţie. Şi asta pentru că sînt mulţi fraieri pe lumea asta gata să piardă bani în prostie. În Galaţi, saloanele de bingo şi sălile de “Black Jack” sînt mai numeroase chiar şi decît sediile de bănci, dacă vă vine să credeţi una ca asta. Cred, însă, că sublimul va fi atins abia în ziua în care sediul Bibliotecii “V.A. Urechia” din Galaţi va fi transformat în casino.
Să ne rugăm pentru asta!
