Galaţiul ocupă un loc fruntaş pe ţară în ceea ce priveşte cuantumul taxei de habitat. Poate Brăila să fie deasupra Galaţiului, acolo unde taxa de salubrizare diferă în funcţie de societăţile care se ocupă de ridicarea gunoiului.
În Galaţi, taxa de habitat a fost majorată în octombrie 2009, conform unei hotărîri adoptată de Consiliul Local, de la 45 de lei la 47 de lei pe an, de persoană (în timp ce în Constanţa, de exemplu, taxa de habitat este de 36 de lei/persoană/an).
Taxa de 470.000 de lei vechi se traduce prin faptul că fiecare individ, care figurează că locuieşte în Galaţi (de la bebeluşi pînă la pensionari, cu excepţia veteranilor de război şi a văduvelor veteranilor de război), este dator să achite aproximativ 1 euro lunar către bugetul local. În municipiul Galaţi, potrivit statisticilor, sînt cam 300.000 de gălăţeni. Asta înseamnă că 300.000 de euro încap pe mîna jalbelor din primărie, pentru ca noi, fraierii de contribuabili, să nu fim cotropiţi de munţii de gunoaie. Înmulţită cu 12 luni, suma colectată de municipalitate din taxa de habitat ajunge undeva la 3,6 milioane de euro anual. Bani mulţi, strînşi de la şi mai mulţi, adică de la noi toţi.
Culmea ironiei: directorului Ecosal Ion Ionescu, şeful suprem al gunoierilor, adoră să i se spună “Armani”
Dar cînd se întîmplă să ningă mai mult de 45 de minute, constatăm că pubelele şi containerele din Galaţi sînt abandonate pe timp nelimitat. Am scris încă de duminică, aici, că gunoaiele mai au un pic şi pun stăpănire pe trotuare, pe spaţiul rezervat fix celor care plătesc taxa de habitat. Au trecut trei zile de atunci, şi deşi ninsoarea s-a oprit de cînd lupul căţel, ba afară se înregistrează temperaturi de + 8 grade Celsius, ghenele din cartiere sînt în continuare părăsite de cei de la Ecosal.
Am făcut această poză, astăzi, în jurul orei 14.00. Este vorba despre aceeaşi ghenă pe care v-am prezentat-o şi duminică. Gunoaiele s-au înmulţit, aşa cum sînt sigur că se întîmplă în toate cartierele din Galaţi. Timp în care taxa de 1 euro lunar, de la cei 300.000 de gălăţeni, şi-a văzut liniştită de drumul ei către buzunarele jalbelor din primărie şi de la Ecosal.
Directorul Ecosal, limbistul de partid Ion Ionescu, se scuză că nu are utilaje, că nu are oameni, că nu are şoferi, că nu are nimic. De cînd îi ştiu, ăştia de la Ecosal nu au avut niciodată nimic. În schimb, porecla lui Ion Ionescu este “Armani”, căci omu’ o arde burghez, numai la costume scumpe. Ironie mai mare nu am auzit: să fii şeful gunoierilor, să ţi se spună “Armani”, iar tu să te caci pe tine de fericire cînd auzi treaba asta.
