De vreo 15 ani încoace, de fiecare dată cînd se oprește apa caldă în Galați, citesc același titlu plat în ziare: “Gălățenii, obligați din nou să se spele la lighean”. Un clișeu enervant, desigur, pentru că bănuiesc că nici la țară nu se mai spală lumea la lighean.
Acum văd că e pe țeavă din nou subiectul referitor la oprirea iminentă a apei calde în Galați. Și, logic, ziariștii de la Viața liberă (vorba aia, ziarul Galațiului, frate!) au dat din nou cel mai previzibil titlu din lume, citez: “Am putea rămîne din nou fără apă caldă. Gălățenii riscă să se spele din nou la lighean” (foto jos).
Sfîntu’ Lighean
Cîți gălățeni (rude, vecini) cunoașteți voi care încă au un lighean în casă. La ce dracu îți mai trebuie lighean, în anul 2013, în condițiile în care locuiești la oraș? A, ca să ai în ce să pui rufele cînd mergi să le întinzi pe sîrmă, nu-i așa? Și dacă acești gălățeni au lighean în casă, pe cîți dintre ei i-ați auzit vreodată spunînd că s-au spălat “la lighean”, atunci cînd au rămas fără apă caldă? Nu, nu este vorba că acești oameni nu ar vrea să recunoască faptul că s-au spălat “la lighean”, ci pur și simplu ei nu s-au spălat și nu se vor spăla în viața lor “la lighean”, așa cum susțin ziarele de doi bani din Galați.
Atunci cînd nu ai apă caldă, există “n+1” moduri de a te spăla, de a avea grijă de igiena ta corporală (inclusiv în zonele intime), care nu trebuie să implice “sfîntul lighean”. Dar explică-le treaba asta ziariștilor afundați în clișee, dacă ai timp și nervi suficient de tari.
