Cătălin Chelu a fost înmormîntat ieri (sîmbătă) la Craiova, la funeralii participînd cel mult 100 de personae, conform acestei știri difuzate de ProTV. Puțin, extrem de puțin, dacă e să ținem cont de faptul că Chelu era un om cunoscut în țară, el având afaceri prin mai multe orașe, inclusiv Craiova. Sincer, m-aș fi așteptat să vină mai multă lume la funeralii, măcar ca să se convingă dacă în sicriu este sau nu Cătălin Chelu. Eu recunosc că că am fost joi seară la Biserica Sf. Nicolae, din Galați, acolo unde era depus sicriul pe care scria “Cătălin Chelu” și vreau să vă spun că mortul aflat în coșciug nu semăna deloc cu Chelu. Sicriul din mahon, care cred că a costat cel puțin 3000 de euro, era descoperit (evident, de la brîu în sus), astfel încît curioșii să poată vedea cadavrul. Apoi, ca un făcut, la priveghi nu plîngea nici dracu. Ca și cum rudele știau că Chelu e bine mersi prin alte părți. Ca naiba, din cele trei neveste și cei 10 copii pe care i-a avut Cătălin Chelu, nu am văzut pe nimeni care să plîngă la căpătîiul său. Măcar puteau să își fi dat și ei cu o ceapă la ochi, ca să pară “devastați” de eveniment.
Chelu și Frank Sinatra
Și pentru ca lucrurile să fie și mai tare încîlcite, cică ultima dorință a lui Chelu a fost ca la înmormîntarea sa să îi fie cîntată piesa “I Did It My Way”, interpretată de Frank Sinatra. Dacă ar fi să interpretăm în fel și chip ce mesaj a vrut să transmită Cătălin Chelu atunci cînd a ales această melodie, am spune că omul de afaceri a fost ironic pînă în ultima clipă. “Am făcut-o în felul meu”, așa cum s-ar traduce melodia lui Sinatra, lasă loc la multe speculații, cum ar fi, de pildă, faptul că Chelu a trăit și, foarte important, a dispărut (murit) așa cum a vrut el.
Evident, ca și voi, m-am gîndit și eu că este destul de greu să îți înscenezi moartea în ziua de azi. Dacă stăm bine și ne gîndim, Cătălin Chelu era un biet om de afaceri român, nu vreun Michael Jackson care să dispună de nenumărate resurse pentru a-i păcăli pe ceilalți că a murit. Însă, paradoxal, eu cred că ăsta a fost un atu, căci este mult mai greu să “dispari” atunci cînd ești celebru, și nu un anonim (cu ceva milioane de euro, dar tot anonim la scară mondială), așa cum a fost/este Cătălin Chelu. Încet-încet, prinde tot mai mult contur ipoteza conform căreia Cătălin Chelu nu s-a dus în Iordania ca să se opreze de inimă, ci de identitate. El a ales această țară arabă tocmai pentru că în inima Europei (Germania, Franța etc) i-ar fi fost imposibil să își piardă urma dîndu-se decedat într-un spital.