Nu știu dacă primarul Marius Stan crede în reîncarnare, dar, dacă da, cu siguranță a fost boxer într-o viață anterioră.
Altfel nu se explică pasiunea cu care alocă în neștire sute de mii de euro pentru organizarea unor gale de box, asta în condițiile în care investițiile în Galați sînt zero barat și edilul recunoaște că există șanse mari ca la iarnă gălățenii să tremure de frig.
Recent, Curtea de Conturi a descins la Primăria Galați pentru a analiza dacă cei 100.000 de euro au fost alocați legal pentru finanțarea Galei de box din 23 august. Și se pare că are din plin material de lucru, deoarece neregulile și modul dubios în care s-a organizat evenimentul încep să iasă la iveală.
În primul rînd, alocarea banilor a avut loc printr-o ședință de Consiliul local de îndată, în care s-a votat cu ușile închise, departe de ochii presei. Chiar și așa, proiectul de hotărîre, care acum e de negăsit și pe care primarul Marius Stan îl ține la secret, nu a fost votat decît de consilierii PPDD (care au devenit peste noapte slugoii de încredere ai primarului) și PC (în frunte cu viceprimarul Radu Cosca). Atît liberalii (colegii de partid ai edilului) cît și pesediștii au refuzat votarea HCL, motivînd că în proiectul de hotărîre existau mai multe nereguli.
Am vorbit cu cîțiva consilieri (atît liberali, cît și pesediști), care, deși n-au vrut să-mi declare ceva oficial, mi-au spus că primarul a fost avertizat că hotărîrea încalcă legea, dar acest lucru nu a contat.
Banii, cei 100.000 de euro, au fost luați (nu e foarte clar cît de legal a fost acest lucru) de la Gospodărire Urbană, societate care în momentul de față a rămas cu o gaură imensă în buget, directorul Eduard Grosu nemaiștiind pe unde să scoată cămașa. Se pare că s-a sperat ca din bilete și publicitate să se acopere costurile de organizare, numai că nu a fost deloc așa. De altfel, atît Gospodărire Urbană, cît și Primăria Galați refuză în continuare să ofere acel raport detaliat privind veniturile încasate și cheltuielile aferente.
Deci, cam aici moare transparența cu care Marius Stan se lăuda atunci cînd făcea audite de alte sute de mii de euro pe la primărie și anunța ritos că se aude zăngănit de cătușe.
Consilierii lui Marius Stan: Silviu Bacalum și Didi Dumitru – man in b(l)ackstage. Eduard Grosu, patinatorul de serviciu
Că Marius Stan a dat cu tifla atît colegilor liberali cît și pesediștilor, nu mai e un secret de mult. Nu le-a dat funcții, așa cum ar fi cerut-o algoritmul politic, pentru că așa au vrut mușchii lui. Hai, treacă-meargă. Dar ceea ce n-au mai putut înghiți colegii de alianță e că Marius Stan a început să fure numai pentru el și cei cîțiva consilieri din jurul lui. Cu prilejul Sărbătorilor Galațiului, cu butaforia, cu renegocierea contractelor, Ziua Marinei, Galele de box etc. și, în general, cu fiecare chermeză pe care o organizează Primăria Galați.
Asta e marea problemă, de aici tot deranjul. Supărător pentru unii e că în camarila primarului nu sînt incluși greii din alianță, fiind formată din cîțiva tinerei, adunați de pe lîngă stadion sau de prin cîrciumi de partid. Ironia e că băieții ăștia n-au niciun fel de experiență și nici nu au dat dovadă de aptitudini administrative. N-au excelat în niciun fel în niciun domeniu.
N-a contat decît că, de-a lungul timpului, au fost slugi credincioase, că au avut destul scuipat pentru a lipi cît mai multe afișe în campanie și, poate cel mai important, că l-au periat intens și la momentul oportun pe stăpînul lor, Marius Stan. Și, deși se îmbracă frumos, la costum, băieților din jurul primarului Marius Stan tot li se văd pempărșii și jambierele pe care le au dedesubt.
Cu alde Silviu Bacalum (uns director în primărie după ce a fost făcut funcționar public la apelul jambierelor), Didi Dumitru (căruia Marius Stan i-a promis că-l face șef la Poliția Comunitară) sau sclavul de serviciu, Eduard Grosu (director la Gospodărire Urbană), nu numai că nu ai nicio șansă să administrezi lucrurile performant, dar nici măcar furăciunile de serviciu nu sînt orchestrate cum trebuie. Băieții sînt tineri și aroganți, iar din urma lor iese mult fum. Fum care iată că a mirosit pînă la Curtea de Conturi, deocamdată, dar zău că nu se știe niciodată cine mai e pe fir.