Vă povesteam ieri despre cum s-a votat în Consiliul Judeţean acoperirea găurilor lăsate de celebra infractoare nedovedită Marinela Dobrea. O parte din tunurile date de această terminatoare de fonduri au făcut deja deliciul presei gălăţene. Numai că felul în care Marinela a băgat mîna pînă la claviculă în alocaţia de hrană a copiilor pe care era plătită să-i ocrotească pare că ţine de patologic. Ca o doamnă ce se respectă, ex directorul Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a petrecut prin cearceaful mai multor partide politice.
Dragoste la prima vedere a fost între duduia Dobrea şi Partidul Conservator, partid care a şi uns-o în funcţia de director. Un mic flirt a avut şi cu PSD-ul, partid în care Marinela Dobrea a şi încercat să se înscrie, numai că dezvăluirile din presă l-au obligat pe Eugen Chebac să folosească prezervativul politic în ce o priveşte.
Dar adevărata iubire a directorului de la Direcţia de Jefuire a Copilului a fost Partidul Democrat şi Liberal. Vă spun mai jos cum şi de ce.
Cum se şmenuieşte un proiect PHARE
Mai nou, Marinela este bănuită că e un fel de vrăjitoare postmodernă. Probabil că aşa îşi explică Manon Cristoloveanu, actuala şefă de la Protecţia Copilului, ingineria prin care Marinela a reuşit să facă să dispară 50.000 de euro dintr-un proiect PHARE. Deci bani europeni.
Este vorba de proiectul “Centru transfrontalier de training pentru asistenţii personali”,
care ar fi trebuit să se concretizeze cu amenajarea, în cartierul Micro
20, a unui centru de pregătire a asistenţilor. Bugetul era de 152.777,78 euro, din care finanţarea nerambursabilă (în valoare de 90%) era de 137.500,00 euro, iar cofinanţarea de la Protecţia Copilului (în valoare de 10%) de 15.277,78 euro.
Un audit a scos la iveală că a ieşit mulţimea vidă în loc de Centru transfrontalier, asta deşi o parte din sumă a fost încasată. Pe lîngă Marinela, responsabil de volatilizarea celor 50 de mii de euro este şi Ciprian Magria, coordonatorul proiectului şi un apropiat al PDL.
Teoretic, 1.2 miliarde de lei vechi s-au cheltuit pentru amenajarea Centrului transfrontalier. Asta pe hîrtie, evident. Interesant este că lucrările de amenajare au fost făcute tocmai de firma SC Vest Invest, societate care a făcut afaceri mai mult decît profitabile cu Protecţia Copilului. Aşa cum am mai scris, firma aparţine lui Ştefan Cristea, care ar fi, spun gurile bune, iubitul Ralucăi Dobrea,
fiica celebrei Marinela. Fac o mică paranteză să vă spun că mamiţu a angajat-o pe Raluca la Protecţia Copilului. De fapt, ca să fiu exact, Raluca Dobrea mai e şi la momentul de faţă salariată a DGASPDC. Ar mai fi de spus că yoghinul Boldea (mă refer la deputatul de Micro 39 Mihail Boldea) o face pe avocatul firmei lui Ştefan Cristea, firmă care a dat CJ-ul în judecată. Mult tupeu, nu-i aşa!?
Din fericire, cazul a stîrnit curiozitatea procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Speranţa Marinelei, mare cît un conflict de interese
În 2005, Marinela Dobrea şi Ciprian Magria înfiinţau Fundaţia “Speranţa Danubiană”, ONG în cadrul căruia Marinela îşi trăgea funcţia de
censor, iar reprezentantul fundaţiei era Anca Iamandi,
actualmente Anca Magria, soţia coordonatorului de proiect Ciprian
Magria. Speranţa Danubiană se ocupa de trainingul asistenţilor maternali, cu sprijinul salariaţilor DGASPDC., care predau cursurile. De altfel, cursurile se ţineu tot în spaţiile DGSPAC, la Centrul de Plasament Iovan Iorgovan sau la Centrul de Plasament Unirea.
“Speranţa Danubiana” a mai fost folosită, pe post de apendice politic, de către cel de-al treilea iubit politic al Marinelei. PD liniuţă L s-a folosit de Speranţa Marinelei la recentele alegeri locale şi a acreditat nu mai puţin de 272 de
observatori.
Prin faptul că era censor la Speranţa Danubiană, Marinela comitea un grosolan conflict de interese, fapt pentru care putea fi zburată încă din 2005 de la şefia Protecţiei Copilului. Numai că aleşii noştri din Cj s-au făcut că plouă. Sau poate că au avut vreun interes?
Alte golănii comise de Marinela
Marinela este acuzată că, prin intermediul unei rude, a primit zeci de mii de euro şpagă pentru angajările pe care le-a făcut în instituţie.
Garda Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului au descoperit nereguli financiare de ordinul a cîteva mii de euro.
Marinela a vorbit la telefonul de serviciu, în perioada concediului medical, în lunile noiembrie şi decembrie ale anului trecut, de 14.000 de lei.
Comisioanele practicate cu prilejul aprovizionării hainelor pentru orfani au fost de pînă la 700%.
Au fost daţi copii în plasament contra unor spăgi de 2.000 de
euro, chiar şi unor persoane care nu aveau atestat de asisent maternal.
Ţăranii care se înscriau în Partidul Conservator erau recompensaţi cu copii daţi în plasament familial.
Fiica directoarei, Raluca Dobrea şi prietenul ei, Ştefan Cristea, au
derulat afaceri de peste 400.000 euro, pe fonduri destinate îngrijirii
copiilor asistaţi.