Pentru cei care nu știu, Florin Popa ocupă prima poziție pe lista USL (după Marius Stan) ceea ce înseamnă un loc asigurat în Consiliul Local. Popa este o nulitate sinistră și, deși nu este cunoscut, a reușit să devină unul dintre cele mai sinistre personaje din politica gălățeană. În cei patru ani în care a ocupat funcția de city manager (prin bunăvoința primarului Dumitru Nicolae) Popa nu numai că nu a făcut absolut nimic pentru oraș, dar a fost un adevărat ciot, de care s-au împiedicat puținii inconștienți ce și-au propus să investească în zonă. Asta pentru că licitatorul Popa a avut pe mînă licitațiile, poziție din care a reușit să-i blocheze pe toți cei care nu cotizau și să-și tragă, mai mult pentru el și mai puțin pentru PSD, parandărătul cuvenit. Deci ăsta e omul pe care și-l asumă Marius Stan, cu care pleacă la drum și în care-și pune toată nădejdea pentru a construi ”Noul Oraș”.
Florin Popa prototipul ideal al ciocoiului nou, de modă veche
Dar nimic nu mă scîrbește mai mult decît viteza cu care s-a îmbogățit ciocoiul Popa în ultimii patru ani, de-a ajuns să i se încrețească cardurile de la atîtea licitații supravegheate. Deși pensionar, din funcția de city manager Florin Popa ridica în jur de 15.000 de lei/lună, adică salariul cel mai mare din administrația locală. Și asta nu e tot. Popa mai cîștiga lunar bani de la Apaterm Galați (în jur de 1500 de lei/lună) și Navrom – Centrul de afaceri (în jur de 2.000 de lei/lună). Stați că mai am. Imediat cum a fost înscăunat ca city manager, Florin Popa a apărut brusc pe statul de plată al firmei Superquatro, de la care primea în jur de 10.000 de lei/lunar. Cam ăstea ar fi veniturile la vedere, din acte cum s-ar spune, de care Fllorin Popa a beneficiat din plin, timp de patru ani de zile. Pentru calități apreciate doar de primarul Dumitru Nicolae și PSD. Probabil aceleași calități pe care acum vrea să le aprofundeze și Marius Stan, care se pare că i le apreciază din plin, din moment ce a acceptat să fie imediat sub el pe lista cu care a ieșit în fața electoratului.
