Deci ce se întîmplă? Țin minte că eram prefect, căci știu sigur că am fost prezent la învestirea mea în funcție. Nu mai știu ziua exact cînd s-a întîmplat treaba cu ceremonia, da’ îți pot spune sigur că afară era cald de ți se opăreau coaiele-n chiloți. În orice caz, era pe la începutul verii lui 2008. Eu fusesem avansat înainte în funcția de prefect, drept răsplată că atunci cînd eram șef la Garda de Mediu am vărsat cerneala peste o amendă de 1 miliard de lei vechi, dată Sidex-ului. Nu a fost intenționat, să mor io dacă te mint cu ceva. Era dimineață, pe la ora 9 cred, iar eu nu apucasem să halesc nici o vodcă fără alcool, mă-nțelegi? Și cum am vrut eu să iau cutia aia cu cerneală să o pun mai încolo, brusc mi-a tremurat zgaiba dreaptă și s-a vărsat nebuna. A dracu coincidență, fix pe porcăria aia de proces verbal de 1 miliard.
În sfîrșit, n-are rost să mai discutăm acum de amenzi date aiurea, doar pentru că Sidex nu băga bani în Mediu. Căcat, cine-i boul ăla care investea pe vremea aia în mediul înconjurător, nu că acum ar băga cineva vreun leu? Problema este că după ce am fost disponibilizat din funcția de prefect, statul și partidul (Dumnezeu să-i dea sănătate partidului) mi-au găsit un loc de muncă ca inspector guvernamental. Mă, o perioadă a fost bine, căci pînă s-a aflat ce și cum lumea mă saluta tot cu “Să trăiți, dom’ prefect Panaitescu”.
Acum însă nu mă mai bagă nici dracu în seamă. Am aproape un an jumate (din 19 februarie 2009) de cînd sînt inspector guvernamental, și vreau să îți spun că nu mai pot. M-am săturat să o ard toată ziua prin cîrciumi și să facă bețivii mișto de mine că dacă am fost numit inspector guvernamental pe principiul mobilității, e normal și logic să mă clatin încă de la primele ore ale dimineții. Dar zi tu ce să fac, mă? Să mă duc să joc șah în parc cu sărăntocii ăia de pensionari, să vină să-mi ceară bani de pîine? Mă deprimă, dă-i în mă-sa de calici!
Așa că eu mi-aș și mîine da demisia din funcția de inspector guvernamental, dar ai cumva idee dacă guvernul o să mă transfere, de exemplu, într-un post de degustător de coniac, tot cu leafă de 45 de milioane de lei lunar, în care să intre și locul asigurat în separeu? Că altfel io nu plec nici dacă mă dai afară cu ospătarii mascați în polițiști!
