Ordonanța rămîne și nimeni nu-și dă demisia. Azi, Liviu Dragnea și premierul Sorin Grindeanu au ieșit în cele din urmă în fața presei pentru a da chipurile cîteva explicații.
Ascultînd pseudoargumentele lui Dragnea, brăzdate din cînd în cînd de minciuni grosolane, nu-mi dau seama dacă este vorba de autism politic sau nesimțire în formă pură. Dragnea a avut tupeul să mintă cu nerușinare că ordonanța minune nu-l avantajează deloc, deși evidența spune cu totul altceva. De fapt, Dragnea ba venea cu argumente din care reieșea că știe exact ce nuanțe juridice conține ordonanța dată pe șestache de Guvernul Grindeanu, ba se făcea că plouă atunci cînd primea întrebări incomode sau efectiv era prins cu minciunica.
Sincer, nu știu ce-o fi în mintea pesediștilor de bună credință (chiar cred că există și specia asta) cînd văd în ce hal a comis-o Dragnea și cît de mult își bate joc de PSD, în încercarea disperată de a scăpa de justiție.
Pentru că în esență despre asta e vorba, este destul de evident. Cariera politică a lui Liviu Dragnea a murit încă înainte de a începe, el fiind obligat să rămînă mingicarul din umbră. Dragnea nu va ajunge niciodată prim ministru și asta e evident. Cred că singurul lucru de care-i mai pasă acum lui Liviu Dragnea este să scape de justiție și mai exact de cel de-al doilea proces care-l poate băga chiar și în pușcărie. Și pentru asta este dispus, iată, să sacrifice orice are la îndemînă și uite că nu i-a fost jenă să înceapă cu partidul pe care-l dirijează cum vrea. Problema e că, în disperarea lui de a scăpa de o nouă condamnare în justiție, penalul Dragnea distruge însăși credibilitatea României. Nu sînt cuvinte mari, efectiv asta face Dragnea și cei cîțiva pesediști de care s-a înconjurat și care-l ascultă orbește. Ne servește o justiriadă, care, după modelul mineriadelor comise de tătucul Iliescu, ne aruncă înapoi în timp cu zeci de ani. Iar ironia e că o face girat de milioanele de pesediști, care în mod evident nu l-au mandatat pentru asta.