Faleza Dunării din Galați se va prăbuși – asta e deja o certitudine. Singura necunoscută este ziua cînd se va întîmpla nenorocirea asta. Dar la cum se mișcă lucrurile la propriu pe faleză (cam 10 mm/lună), nu e deloc departe momentul în care, de exemplu, Hotel Vega se va duce în Dunăre.
Cei care au construit blocuri, hoteluri și vile pe faleză s-au dovedit a fi niște șnapani pe care nu i-a interesat că pun în pericol stabilitatea zonei. Corneliu Istrate de la Vega 93 este doar unul dintre constructorii care au construit haotic, fix unde li s-a pus lor pata. Desigur, acești constructori au toate autorizațiile în regulă, nu despre asta este vorba. Însă ceea ce li se poate imputa acestor constructori (sanchi, dezvoltatori imobiliari) este că atunci cînd au ridicat clădirile pe faleză nu au consultat niște specialiști adevărați. Adică, dacă tot au beneficiat de complicitatea autorităților corupte/indolente cînd au obținut autorizațiile de construcție, măcar să fi construit cu bun simț, ca la carte, să nu condamne la dispariție faleza din Galați.
Nu puneți bariere în calea apelor subterane
Prof. dr. univ. Manole Stelian Șerbulea, cel care a întocmit studiul privind tasarea falezei despre care am scris aici, a explicat foarte clar în conferința de presă ținută la Parcul de Soft cum anume ar fi trebuit construite clădirile (hoteluri, blocuri, vile etc.) apărute după 1990 pe faleză. “În momentul în care construiești bariere în calea apelor subterane, în acel moment bineînțeles că apele vor trebui să le ocolească. Dacă strîngem, de exemplu, debitul apelor într-o pîlnie, prin pîlnie apa o să curgă cu viteză mai mare. Și dacă în situația inițială faleza era stabilă, atunci cînd am accelerat apele subterane, prin faptul că am pus bariere (fundații ale construcțiilor – n.a.), am început să avem antrenare hidrodinamică. Ca o concluzie, dacă ne referim la clădirile construite pe faleză, fiecare suprasarcină care a fost pusă acolo a contribuit la apariția fenomenelor de instabilitate. Asta nu înseamnă însă că trebuie interzise clădirile. Nu, asta înseamnă că atunci cînd construiesc clădiri, trebuie să realizez niște studii geotehnice competente, astfel încît fundația clădirii respective să fie realizată, de exemplu, pe piloți, caz în care descărcarea nu se mai face pe suprafața terenului, ci se face la foarte mulți metri adîncime. Asta înseamnă însă că trebuie să știu și unde descarc, căci dacă eu am făcut niște piloți de 16 metri și am plan de alunecare la 20 de metri, e ca și cum aș fi încărcat la suprafață”, a declarat prof. Manole Stelian Șerbulea.
Răul cel mare deja a fost făcut
În traducere liberă, toți miliardarii ăștia de carton din Galați care și-au ridicat hoteluri, blocuri și vile pe faleză, în frunte cu Corneliu Istrate de la Vega 93, au construit cum nu se putea mai prost. Ei și-au țintuit clădirile pe fundații întinse (și nu pe piloți), iar aceste fundații au devenit adevărate bariere în calea apelor subterane, schimbîndu-le în mod nefericit cursul natural. Așa-numitele blocuri Vega, situate mai sus de Parcul Viva, par să stea bine pe pămînt, dar cu ce preț? În mod cu totul surprizător, singura clădire a cărei fundație a fost construită “regulamentar” pe piloți aparține bisericii lu’ Casian, din fața blocurilor Vega. Știu că pare greu de crezut, dar bărbosul de la Catedrală pare că a ținut cont de sfaturile constructorilor adevărați și a proiectat biserica pe piloți, forînd pînă la 26 de metri adîncime. Prin urmare, ÎPS Casian poate sta liniștit că nu o să înceapă o slujbă în biserica de lîngă Parcul Viva și o va termina la I.C.Brătianu, printre enoriașii tulceni.
Din păcate, răul cel mare deja a fost făcut. Clădirile astea construite total anapoda pe faleză și fără respectarea unui plan pentru siguranța solului nu vor putea fi dărîmate. Cum spuneam, hotelurile, blocurile și vilele apărute pe faleză au autorizații în regulă. Problema este că aceste clădiri sapă văzînd cu ochii la temelia falezei. Iar pentru consolidarea falezei, pentru îndepărtarea problemelor acumulate în această zonă din 1960 încoace, de cînd s-a turnat primul cancioc de ciment, este nevoie de aproape 100 de milioane de euro. Bani pe care Galațiul nu o să îi aibă niciodată, nici dacă în Falezogaură s-ar descoperi un imens zăcămînt de aur.