Cu siguranță omenirea ar fi mai veselă dacă sinucigașii ar da dovadă de mai multă inventivitate. Să rămînă ceva după ei, să își aducă aminte lumea de gestul lor, sanchi, suprem. Dar, vedeți voi, 99% dintre sinucigași sînt atît de idioți, încît nici măcar în ultimele clipe ale vieții nu reușesc să iasă din pluton, să se remarce prin ceva. Adică au parte de o moarte pe măsura vieții lor: de tot rahatul! De pildă, proastele gen Mădălina Manole se omoară cu pastile (otravă), pentru că le este frică să privească moartea-n ochi. Ăstea mai întîi crapă-n ele o tonă de diazepam sau dau pe gît o halbă de Furadan, după care se așează în pat și așteaptă liniștite să dea colțul, de parcă ar aștepta să le vină rîndul la coafor. În schimb, bărbații sinucigași sînt nițel mai curajoși: își zboară creierii!, ca să sperie babele la înmormîntare cu mecla lor spulberată. De obicei, de spînzurat se spînzură cei care toată viața lor au stat atîrnați, cărora le-a plăcut să atîrne, să meargă pînă și la curve pe banii altora.
Un fraier dintr-o comună din jud. Ialomița a venit astăzi la Galați să se sinucidă, după cum a reieșit din primele cercetări ale polițiștilor. Fraierul, pe nume Marian Mihăilă, de 30 de ani, s-a urcat, la prînz, pe un stîlp de înaltă tensiune din curtea SC Admet SA și a pus mîna pe un fir electric care l-a prăjit instantaneu. Ce dobitoc! A bătut cale de aproape 200 de km. din Ialomița pînă în Galați, s-a chinuit să se urce pe ditamai stîlpul de tensiune, cînd putea foarte bine să rămînă la el acasă, în comuna Dridu (Ialomița), să meargă în bucătărie și să bage două cuie în priză. Vă dați seama cît îl înjură acum familia că trebuie să dea o căruță de lovele să îi aducă hoitul de la 200 km. distanță de casă, în loc de banii ăștia să îi fi făcut o pomană frumoasă la 40 de zile de la reușita lui tentativă de sinucidere?
