Personajul din imagine este de patru ani director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi. Patru ani în care, judecînd după denumirea instituţiei pe care a condus-o, a luat leafă pentru a proteja mediul înconjurător din oraş. Mihai Turcu, căci aşa se numeşte acest nene, s-a achitat doar de jumătate din sarcină, în sensul că a reuşit doar să-şi ia salariul întreg şi la timp. De protecţia mediului i-a lăsat pe belgiano-indienii de la ArcelorMittal Galaţi să se ocupe, acest lucru simţindu-l plămînii noştri pe propria piele. E drept, APM se ocupă în special cu emiterea de avize, acorduri şi autorizaţii de mediu, adică n-are cum să aibă treabă cu activitatea Combinatului. De parcă asta ar schimba cu ceva datele problemei poluării Galaţiului. De parcă autorizaţiile de mediu s-ar fi dat pe bune în epoca Turcu, iar numai cineva rău intenţionat ar susţine contrariul.
Drept recompensă pentru că a stat ca momîia în fruntea Agenţiei pentru Protecţia Mediului, lui Mihai Turcu i s-a pregătit un transfer la Garda de Mediu Galaţi, numirea sa în funcţia de şef fiind doar o chestiune de zile. Imediat ce va fi uns tartor la Gardă, Turcu va avea ocazia să se ia de nenorociţii de belgiano-indieni, căci, slavă Domnului, atunci nu va mai putea invoca lipsa de atribuţii în demararea de controale pe tema respectărilor condiţiilor de mediu la Combinat. Dar, desigur, aşa cum nici fostul actualul trîntor de la Garda de Mediu Galaţi, Ion Drugan, nu a îndrăznit să se ia de viaţa principalului poluator al Galaţiului, nici Mihai Turcu nu va mişca în front. Salariul, însă, şi-l va lua la fel ca şi pînă acum: întreg şi la timp!
Iată cine a ajuns să aibă grijă de plămînii gălăţenilor. Un fost bişniţar de duzină, care dădea video la fraieri, înainte de 1989. Un nene care s-a îmbogăţit, dînd la mînă filme porno combinagiilor, care s-a apucat apoi de adus maşini din Germania, după care a început să vîndă electrocasnice (magazinul Diplomat din Mazepa 1). La un moment dat Turcu, în cîrdăşie cu decedatul Clim Sabin, şi-a deschis şi un ziar bun de împachetat capulapeşte, despre “Ziua de Galaţi-Brăila” este vorba.
În 2005, imediat după victoria portocaliilor, Mihai Turcu şi-a descoperit aptitudini în relaţia cu mediul. Avea şi el nevoie de un serviciu la stat, căci ca om de afaceri îşi probase din plin valoarea, băgînd în comă financiară firmele pe care le-a patronat.
