Povestea începe undeva în toamna lui 2006, atunci cînd afaceristul gălățean Nicolai Boghici a luat cea mai mare țeapă din viața lui. S-a combinat cu cîțiva băieți buni din Brăila, împreună cu care a tranzacționat cîteva zeci de tone de combustibili. La un moment dat, brăilenii au ridicat miza și i-au zis lui Boghici să aducă de la rafinărie marfă consistentă, estimată undeva la 50 de miliarde de lei vechi. Orbit de profitul pe care urma să îl obțină în urma acestei mega-afaceri, Boghici le-a dat marfa brăilenilor, după care a așteptat să îi fie virați banii în cont. Și așteaptă și în ziua de azi, căci brăilenii i-au dat în schimbul motorinei niște cecuri fără acoperire.
Nicolai Boghici a fost la un pas să înnebunească. Vorbea singur pe stradă și le explica tuturor cît de tare a fost tras pe sfoară. Paguba trebuia cumva acoperită. Și uite-așa, Nicolai Boghici a gîndit o afacere din birou, în urma căreia urma să se îmbogățească în doi timpi și trei mișcări. Rețeta fusese patentată de alții înaintea lui (de exemplu, Genică Boerică), este vorba despre returnările de TVA. Adică faci matale un export, duci sau nu duci marfă dincolo de granițe, după care te prezinți cu acte justificative la Direcția de Finanțe, pentru a-ți încasa repede și degrabă procentul de 19% din valoarea totală a mărfii exportate.
În lunile ianuarie și februarie 2007, Nicolai Boghici are acte la mînă potrivit cărora ar fi exportat o cantitate colosală de articole de fenorerie în Republica Moldova. Adică fix 75,2 tone, pentru amatorii de statistici, în valoare totală de 781 de miliarde de lei vechi. Iar TVA-ul aferent acestei sume imense, pe care Boghici a solicitat Direcției de Finanțe Galați să îi fie returnat, era de 124 miliarde de lei vechi.
Boghici și procurorul șef Ivan așteaptă acum să vină banii
Însă băieții de la Finanțe s-au prins în timp util că la mijloc este vorba despre un șmen bine pus la cale de Nicolai Boghici & complicii și au început să meargă pe firul afacerii. Concluzia, așa cum a fost trecută într-un raport întocmit de ANAF și înaintat DNA Galați, e că zecile de tone de balamale exportate de Boghici nu au existat în realitate, iar firmele prin intermendiul cărora s-au făcut operațiunile erau fantomă. Altfel spus, în acest caz de cerere de returnare de TVA suspiciunile erau mai mult decît întemeiate.
Și a început războiul. Pe de o parte, Boghici a făcut jdemii de plîngeri împotriva Direcției de Finanțe Galați, pe motiv că nu i se restituie TVA-ul în valoare de 124 de miliarde de lei vechi. De cealaltă parte, ANAF l-a reclamat pe Nicolai Boghici la DNA pentru tentativă de evaziune fiscală, faptă care se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Boghici le-a promis comisioane babane tuturor celor care îl vor ajuta să pună mîna pe bani (aproximativ 3 milioane de euro). A apelat la politicieni, la comisari din poliție, la șefi de la Finanțe, doar-doar va reuși să se pricopsească.
La un an după ce a primit plîngerea penală formulată de ANAF împotriva afaceristului Nicolai Boghici, DNA Galați, prin semnătura procurorului șef Gheorghe Ivan, a dat un verdict năucitor. Procurorul Ivan l-a absolvit pe Boghici de orice acuzație penală în dosarul “Balamaua”, argumentul forte fiind acela că “din actele premergătoare nu se poate proba reaua credință a făptuitorului Nicolai Boghici”.
Procurorul șef Ivan i-a dat un mare “NUP” lui Nicolai Boghici, pentru că, vorba aia, în ciuda salariului său de 100 de milioane de lei lunar, și el are nevoie de bani. Or dacă Boghici va reuși în cele din urmă să pună mîna pe cele 124 de miliarde de lei de la stat, cu siguranță va avea grijă să îi facă o scurtă vizită și procurorului șef Gheorghe Ivan, să-l omenească așa cum se cuvine, pentru că l-a scos din belea exact cînd îi ardea buza mai tare.
