Groapa aia imensă apărută pe faleză, în 2010, care a fost botezată Falezogaura, produce nu doar disconfort cetățenilor Galațiului, ci și pagube în bugetul orașului. La adăpostul bunelor intenții, primarul Marius Stan a găsit o nouă metodă de a risipi banii publici comandînd tot soiul de studii, expertize și rapoarte menite să stabilească ce este Falezogaura și ce vrea ea. Ultimul astfel de studiu a costat municipalitatea fix 347.000 de lei (aproximativ 105.000 de dolari) și a fost întocmit de un grup de de specialiști de la Universitatea Tehnică de Construcții București, condusă de prof. dr. ing. Manole-Stelian Șerbulea. Inginerii de la București au prezentat astăzi, într-o conferință de presă ținută la Parcul de Soft, alături de primarul Marius Stan, concluziile la care au ajuns după ce au analizat, măsurat, forat și satelizat Falezogaura născută lîngă parcul de la Elice.
Înainte de a prezenta concluziile specialiștilor, mi-aș permite să fac cîteva remarci. În primul rînd, expertiza pentru care Primăria Galați a plătit 347.000 de lei nu a scos la iveală nimic nou. Astfel, de la respectabilii ingineri veniți de la București am aflat că Falezogaura s-a format pentru că tavanul vechiului canal colector de ape uzate, situat pe faleză, s-a prăbușit de putrezit ce era. Apoi, tot de la specialiștii de la București am aflat că problema tasărilor de pe faleză este una extrem de reală și că pentru rezolvarea “fenomenului” trebuie efectuate alte studii și măsurători complexe, adică alți bani, altă distracție. Dar mai bine să îi dăm cuvîntul lui Manole-Stelian Șerbulea, care a prezentat problema punctual:
1. “Problemele de pe faleză, la Elice, au început cu anii 60 și au continuat cu lucrările care au fost poate au avut unele deficiențe în gîndire și de execuție. Gaura propriu-zisă la care ne referim a fost cauzată de prăbușirea tavanului unei foste galerii care nu a fost reabilitată. Pentru oprirea acestui fenomen trebuie reabilitată acea gaură, trebuie astupată, înlocuită sau făcut orice altceva. Părerea mea este că aici este locul unui inginer din domeniul instalațiilor ca să dimensioneze corect cît din acel tunel trebuie să rămînă și dacă se poate înlocui cu un alt sistem de canalizare”.
2. “Referitor la celelalte tasări din zona parcului de la Elice, fenomenul este în continuare dinamic. Un aspect foarte important este că în acest moment curgerea apelor subterane în zona municipiului Galați este totalmente necontrolată, deși se fac monitorizări. Din ce am observat, din datele existente, respectivele puțuri de monitorizare nu au mai fost deznisipate și nu au mai fost întreținute de cînd au fost construite pentru că, în general, asta este problema în România: există bani de investiții, dar nu există bani de întreținere”.
3. “La ora actuală nu avem o imagine completă a tuturor informațiilor, cum ar fi, de exemplu, cele referitoare la rețele îngropate, la nivele de apă subterană, cîte strate adifere sînt, dacă ele sînt puse în comunicare sau nu. Practic toate aceste informații se suprapun una peste alta și conduc la niște efecte neașteptate. Din monitorizările satelitare precum și din monitorizările terestre pe care le-am realizat, în zona Falezei Superioare s-a pus în evidență faptul că există o dinamică de asemenea accentuată din cauza umpluturilor care s-au efectuat iarăși la nivelul anilor 60”.
4. “Măsurile nu se pot lua pur și simplu așa, peste noapte, să vină cineva, un expert care să spună “aici faceți piloți, aici faceți drenuri, aici faceți anforaje”, și asta dintr-un motiv foarte simplu: dacă noi ne apucăm acum să controlăm nivelul apelor subterane într-un mod haotic, ceea ce o să obținem o să fie tasarea accentuată a clădirilor din zona respectivă. Așadar, în primul și-n primul rînd, după părerea mea trebuie realizată o hartă hidrogeologică completă și complexă a municipiului Galați, după care trebuie monitorizată intervenția. În momentul în care am rezolvat problema apei putem să trecem la partea a doua, de consolidare a falezei, care, de asemenea, presupune diferite soluții pentru diferitele zone… Faptul că am făcut sau vom face un foraj nu este relevant. Ca să vedem exact unde se află planul de alunecare trebuie să avem măsurători succesive, care să ne arate unde se produce deplasarea…”.
***************************
În concluzie, Faleza Dunării Galați trebuie refăcută din temelii și inginerește, nu după ureche. Și repede, căci faleza chiar se duce la vale, nu glumă. Problema este că o astfel de operațiune, după cum a recunoscut și primarul Marius Stan, necesită timp și ar costa Galațiul aproximativ 100 de milioane de euro. Păi, cu banii ăștia (dacă i-am avea) am putea, vorba aia, să ne luăm o faleză nou-nouță, nu să încercăm să o reparăm pe asta pe care au stricat-o alde Corneliu Istrate de la Vega 93, Nicușor Ursu de la Nic-Nic și alți cocalari cu pretenții de oameni de afaceri, care au înfipt aiurea hoteluri și blocuri de neam prost în buza falezei. Vom reveni.
