O familie de sirieni cu doi copii minori ajunge la Galați. Plîngînd, mezinul întreabă: tati de ce am venit în mizeria asta? Iar răspunsul vine rapid: nu am avut bani de Germania, așa că v-am adus aici ca să vedeți că se poate mai rău decît acasă.
A fost, bineînțeles, o glumă. Problema este că, foarte curînd, discuția ar putea avea loc în realitate. Lucrează la aspectul ăsta instituțiile statului care vor trimite la Galați primul lot de refugiați din România. De ce s-au gîndit băieții de la București că cel mai bun loc sub soarele României se află la Galați, nu știm. Cert este că, pe 3 martie, în Noul Galați vor poposi 11 persoane. Țările de origine încă nu sunt cunoscute însă cu siguranță nu este vorba despre refugiați americani, australieni sau japonezi. La Galați vor ajunge bipezi fugiți din praful Asiei și al Africii, aflați în prezent în Italia și Grecia. Ei vor fi cazați la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil.
Am glumit, am povestit dar am rămas cu mai multe nedumeriri. De ce ar vrea băieții de la București să nenorocească niște oameni care poate au copii, viitor, speranțe? De ce îi trimit pe amărîții din Asia și Africa în fundătura asta de lume? Ca să se simtă ca la ei acasă? Sau mai prost ca la ei acasă, pentru că la Galați nu există autostradă, drum expres, pod, tunel sau aeroport? Nu sunt și nici proiecte nu se fac. În plus, nu prea există apă caldă, încălzire, transport civilizat, ba mai avem destule toalete în curte și drumuri neasfaltate. Uite de aia o să ajungem de rîsul cătunelor din Siria și Tunisia. Iar ca să evităm bășcălia lumii a treia, am putea să ne luăm și noi în spate bocceluța, lcd-ul, smartphone-ul, hainele de firmă și să plecăm la Berlin sau Paris, ca refugiați. Dacă le spunem cum arată și ce se întîmplă prin Noul Galați, sigur ne primesc!
