Mulți s-au chinuit de-a lungul vremurilor să îi numere pe țigani, să facă un inventar al etniei rome. Numai că, se vede treaba, e mai ușor să afli cîte albine sînt într-un stup decît cîți țigani există într-o comunitate. Conform informațiilor date publicității de Prefectura Galați, există o mare diferență între numărul cetățenilor care admit că sînt țigani și numărul real al țiganilor care trăiesc în municipiul și comunele din județul Galați. De exemplu, oficial, în municipiul Galați există numai 1483 de cetățeni de etnie romă, deși, în realitate numărul exact al țiganilor ar fi de 12.380. Aceste diferențe între cifrele oficiale și cele neoficiale, cu privire la numărul cetățenilor de etnie romă, sînt întîlnite în fix 19 comune din județul Galați (Liești, Ivești, Barcea, Drăgănești, Movileni, Frumușița, Buciumeni, Brăhășești, Nămoloasa, Flotești, Umbrărești, Barcea, Cosmești, Independența etc.). Peste tot în aceste comune numărul țiganilor este chiar și de cîte 7-8 ori mai mare decît cel aflat, oficial, în scriptele statului român. Un caz special este întîlnit însă în comuna Pechea, din județul Galați. Conform Biroului Județean pentru Romi din cadrul Prefecturii Galați, aici trăiesc în liniște și pace fix 1277 de țigani, ceea ce este foarte bine. În acte, însă, numărul țiganilor din Pechea este zero. Iar asta din cauză că la cel mai recensămînt al populației din România, desfășurat în 2011, niciunul dintre cei 1277 de cetățeni de etnie romă din comuna Pechea nu a recunoscut că este țigan.
Țiganii se tem de o nouă deportare, ca aia din 1942
De ce refuză țiganii să admită că sînt țigani ne explică directoarea Biroului Județean pentru Romi, Viorica Gotu. „În primul rînd, aș spune că este și vina recenzorilor care, la ultimul recensămînt, nu i-au întrebat pe oameni și despre etnia lor. Păi, țin minte că atunci cînd au venit la mine acasă a trebuit eu să le spun că sîntem țigani, că doamna recenzor nu credea. Ulterior, și-a adus aminte de mine, probabil pentru că mă văzuse la televizor sau cu poză prin ziare. Apoi, vreau să vă mai spun că în multe comune de la noi au avut loc căsătorii mixte, iar oamenii nu mai știu acum cum să se declare: țigani sau altceva? Și ar mai fi un aspect, poate cel mai important: țiganii au rămas cu frica celor întîmplate în 1942, cînd tot așa s-au declarat țigani, după care știți ce s-a întîmplat, cu deportarea la Bug. Oamenii se tem și e normal să se teamă, chit că acum se spune că sîntem stat al Uniunii Europene și că nu mai este posibilă o prigonire a țiganilor. În orice caz, eu zic că încet-încet am făcut pași către asumarea etniei din care facem parte, și o să vedeți că la următorul recensămînt vor fi mai mulți cetățeni care vor recunoaște că sînt țigani, pentru că lumea s-a mai schimbat, comunitățile au avut acces la educație, s-au întîmplat multe lucruri în direcția aceasta…”, ne-a declarat Viorica Gotu.