Gălățeni, nu intrați în panică. Nu suntem în timpul unei invazii. Nu dau buluc prin Covurlui triburi motorizate de japonezi sau de elvețieni. Nu ne fură nimeni asfaltul de pe străzi și nici nu-i vreo paradă de tehnică militară. Agitația de nedescris din zona centrală a orașului din ultima perioadă nu reprezintă decît o activitate normală, de rutină. Se numește asfaltare și se face anual. Uneori mai cu sîrg, alteori fără tragere de inimă, dar se face destul de des prin oraș. Iar senzația de agitație este pur întîmplătoare. Companiile plătite de Primărie își fac treaba, la fel și muncitorii cu tîrnăcopul și găleata de smoală. Iar utilajele vin și pleacă pentru că așa este normal, într-un oraș civilizat, prosper, precum Noul Galați.
Hai că am glumit. Și, culmea, la glumă avem o corectură: utilajele vin și pleacă, dar nu toate. Unele utilaje rămîn în urmă. În centru, de exemplu, o chestie de metal a rămas infiptă pe trotuar vreo săptămînă. Este un fel de OZN demodat, hîrbuit și prăfuit. Un OZN „mai de la țară” care a fost ocolit cu grijă de pămîntenii în trecere, fie că vorbim despre copii, bătrîni, femei, bărbați, fie că ne referim la mult mai numeroșii cîini maidanezi. Hîrbul seamănă cu o perie de bărbierit asfaltul și, probabil, a fost uitat în intersecție zile la rînd de un constructor mai grăbit. De aceea, sugerăm să se prevadă în contractele cu primăria, mai puțini bani și mai multe rații de lecitină pentru Doreii din subordine.
Revenind la hei rup-ul edilitar. Toată agitația din zona centrală a orașului (și nu numai) ar fi fost suspectă dacă am fi fost în an electoral. Nu-i cazul, așa că putem zice că avem parte doar de gospodari adevărați în fruntea orașului. Pe care o să-i votăm la alegerile de anul…Am uitat și noi (electoratul) cînd sunt programate alegerile. Oricum, trăiască politica, infrastructura și lecitina. Iar am glumit.
Asfaltăm, asfaltăm, pînă la alegeri ca să terminăm!
-->