Vineri, pe 22 noiembrie, începând cu ora 18:00, are loc spectacolul Chirița în provincie, inepuizabila capodoperă dramatică românească din care ne tragem seva noastră națională.
Montând acest titlu pe scena Liricului, dovedim respectul și prețuirea pe care le avem față de tradiția teatrală românească și valorile culturale ale trecutului, valori pe care dorim să le transmitem și tinerilor ce ne calcă pragul. Spectacolul este regizat de Dan Mirea și scenografia este semnată de de Daniel Divrician. Maestrul Nicolae Mantu a oferit, de asemenea, o noua haină muzicii lui Flechtenmacher. Întregului colectiv de actori ai revistei și-au unit forțele pentru a crea personaje pline de viață și de autenticitate. Madame Chirița nu a murit odată cu Matei Milo sau Miluță Gheorghiu, ci este printre noi, oferindu-ne nenumărate momente de haz copios, dar și o clipă de reflecție asupra a ceea ce suntem și ce putem deveni.
Coana Chirița este un vechi personaj al literaturii dramatice românești, legendar pentru hazul pe care îl stârnește și astăzi. În comedia muzicală pe care ne-o propune regizorul Dan Mirea, textele lui Alecsandri sunt readaptate, rezultatul fiind o comedie spumoasă, cântată într-un neaoș grai moldovenesc.
Așa cum Dostoievski spunea în celebrul interviu dat lui Eugène-Melchior de Vogüé, că „poporul rus a ieșit de sub poala mantalei lui Gogol”, așa putem spune și noi, poporul roman, că am ieșit din faldurile rochiei de catifea stacojie a Coanei Chirița. Noi, stră-strănepoții, suntem proiecția perfectă a formidabilei farmazoane de Bârzoieni, ființa gingașă și „sentimentabibilă”, care intenționează să plece la Paris ca să „sperie nemții”. Iar de plecat, trebuie să plece musai, pentru că proaspăta baroană s-a „uscat aici în provinție” și „s-a săturat de… Moldova”.
Regizorul Dan Mirea aduce un plus de valoare textului original, creionând o comedie muzicală de excepție (denumită de dramaturg „comedie cu cântice”), cu mult haz, răsturnări de situații și dinamism, ilustrând contrastul dintre esenţă şi aparenţă prin care sunt construite personajele aparţinând micii boierimi rurale.
Chirița în provincie rămâne inepuizabila capodoperă dramatică românească din care, fie că recunoaștem, fie că nu, ne tragem seva noastră națională. Și orice roman poată să spună în sinea sa: „Madame Chirița, c’est moi!”.
Scenografia spectacolului poartă semnătura lui Daniel Divrician, iar conducerea muzicală a comediei în două acte cu cântece de Vasile Alecsandri, îi aparține lui Nicolae Mantu. La vioară o vom asculta pe Ilona Văduva.
Din distribuție vor face parte actorii: Anton Mihail (Coana Chirița, moșierița), Paul Buța (Grigori Bârzoi, soțul Coanei Chirița), Costel Donose (Guliță, copilul lor), Cristina Ionașcu (Luluța, orfană), Viorica Mărăndici (Safta, sora lui Bârzoi), Alexandru Dobre (Leonaș, tânăr ieșean), Ovidiu Ghioc (Domnul Șarl, profesor francez), Andrei Ardeleanu (Ion, fecior boieresc), Cristina Vasopol, Mariana Pisică, Irina Popa, Adina Lazăr, Florin Pița, Florentina Andronic, Gheorghe Racoviță (țărani, jandarmi, boieri).
Sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 18:00, ediția a XVI-a a Festivalului Internațional „Leonard” continuă cu opera lui George Bizet, Carmen, sub bagheta dirijorului Traian Ichim (Opera Brașov). Libretul este semnat de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée.
Apariția nuvelei Carmen a provocat un adevărat scandal, mai ales în rândul specialiștilor. Publicul se aștepta la un Merimée clasic și moral și iată că, sub cerul arzător al Spaniei, în cadrul culorilor dominante de alb și albastru al Andaluziei, se desfășoară povestea unor oameni simpli, impulsivi, cu reacții spontane, dar plini de pasiune și dornici de libertate.
La rândul său, Bizet, reprezentantul verismului în opera franceză, pătrunzând în conjunctura vieții sociale a țării respective, cu o putere de observație desosebită, cu rafinamentul său caracteristic și mai ales cu un simț dramatic pertinent, motivează originalitatea vieții gitanilor, trăirile lor intense și obiceiurile personajelor. Apropiind mai mult atmosfera austeră a nuvelei de muzica lui Bizet,versiunea scenică gălățeană propune un conflict ideatic pornind de la alternanța dintre libertate și captivitate pe de o parte, iar pe de altă parte descoperirea unor sensuri multiple ale noțiunii de libertate: libertate în sens juridic (actul I), libertatea în manifestarea pasiunii sentimentale (actul al II-lea), sentimentul de libertate al ființei umane în mijlocul naturii (actul al III-lea) și eliberarea prin moarte (actul al IV-lea). Raportul personaj-dramă este deosebit de important în desfășurarea dramatică și muzicală deopotrivă, Bizet urmărind coerența literară în cadrul frazei muzicale și realizând pentru prima dată în istoria operei franceze simbioza dintre opera mare și opera comică.
„Libertatea ideală spre care tinde Carmen într-o zbatere continuă, refuzând orice formă de compromis este obținută prin lupta dusă până la capăt. De aici mesajul profund uman și forța dramatică ce se degajă din întreaga operă”. (Anda Tăbăcaru-Hogea, regizor artistic).
Georges Bizet a fost considerat de către tradiționaliști prea îndrăzneț în armonie, a fost acuzat de wagnerim, având „prea puțină melodie”. El se dovedește aici a fi un simfonist care dorește ca orchestra să povestească, să descrie, să participe puternic la acțiunile dramatice. Saint-Säens și Massenet își dau seama de valoarea reală a operei, chiar dacă la început aceasta înregistrează un eșec. Din punct de vedere muzical, rezumatul dramei este expus prin cele trei teme din preludiu, iar unitatea partiturii este asigurată de motivul personajului principal care suferă transformări ritmice și de orchestrație în funcxție de evoluția psihologică a personajului și de situația dată.
Dotat cu o mare siguranță componistică și cu un puternic temperament artistic, Bizet a tins cu consecvență spre o sinteză a celor 2 tipuri de operă franceză (opera comică și grand opera), reușind în Carmen să îmbine în mod natural elementele caracteristice ale celor două genuri, contribuind în mod esențial la procesul de democratizare a operei.
Dirijorul Traian Ichim este născut pe 19 iunie 1975, la Chişinău, Republica Moldova. În 2017, obține titlu de doctor în studiul artelor și culturologie (Institutul Patrimoniului Cultural din cadrul Academiei de ştiinţe din Republica Moldova). În perioada 1994 – 1999 urmează Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj–Napoca, la clasa de dirijat Petre Sbârcea. Din 1993 până în 1994 este student al Academiei de Muzică „Gavril Muzicescu” din Chişinău. În 1982 – 1993 urmează Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chişinău.
Își începe cariera ca profesor de pian la şcoala de Muzică din Cluj–Napoca. Între 2000 – 2001 este director muzical la Teatrul de Revistă din Deva. Dirijează la Teatrul de Operă şi Operetă din Craiova, la Orchestra Fundaţiei „Sergiu Celibidache” din Bucureşti. Este profesor asociat la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov, clasa de operă, muzică de cameră și de orchestră între 2004 și 2014. În perioada 2014-2016 este dirijor și coordonator muzical la Opera Națională Română din Iași. Din 2003 este dirijor la Opera Brașov.
Colaborează cu personalităţi din lumea muzicii, precum: Leo Nucci, Leontina Văduva, Elena Moșuc, Felicia Filip, Mariana Nicolesco, Pompei Hărăşteanu, Florin Croitoru, Andrei Șerban, Beatrice Rancea, Nicky Woltz, Ileana Iliescu, Eugen Doga etc.
La Gala Operelor Naționale din România a fost desemnat cel mai bun dirijor al stagiunii 2014-2015, eveniment desfășurat la Iași, în noiembrie 2015. Participă la numeroase turnee în Germania, Austria, Olanda, Elveția, Luxemburg, Anglia, Franţa, Albania, Italia, Republica Moldova.
Baritonul Ștefan Ignat este absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti în 1995, obţinând în acelaşi an o bursă de studii la celebra şcoală de muzică Mozarteum din Salzburg, iar în anul 2010, doctoratul în Muzică la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi.
Ştefan Ignat este din 1999 solist al Operei Naţionale Bucureşti, după ce în prealabil a fost, timp de trei ani, solist al Landestheater din Salzburg (Austria). De-a lungul carierei, a colaborat cu Théâtre du Capitole din Toulouse (Franţa), Theater für Voralberg din Bregenz (Austria), The Symphonic Orchestra Castilla y Leon (Spania), The Symphonic Orchestra de Euskadi (Spania), St. Margarethen Festival (Austria), Teatro Lirico di Cagliari, University of Illinois din Urbana Champaign, Teatro National Sao Carlos Lisabona (Portugalia), Festivalul de operă Gars am Kamp (Austria), fiind frecvent invitat pe scena tuturor Operelor din ţară, ca şi la ultimele ediţii ale Festivalului Internaţional „George Enescu”. Este laureat al Premiului III la Concursul Internaţional de Canto „Voci verdiane” de la Busseto (Italia, 1997), în 2001 a primit Premiul Special din partea guvernului japonez, un an mai târziu Premiul „Ohanesian” din partea Forumului Muzical Român, iar în 2006 Premiul revistei Actualitatea muzicală pentru interpretarea rolului titular din opera „Oedipe” de George Enescu.
Tenorul Adrian Dumitru este licențiat al Universității de Muzică din București, clasa prof. Ionel Voineag în anul 2015. Între anii 2012 și 2015 a urmat cursuri de masterclass cu Rockwell Black, Liora Maurer, Mariana Nicolesco, Ira Siff, Lucy Arner, Maria Slătinaru Nistor, Marisu Vlad Budoiu. Activitatea sa artistică include colaborări cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Națională Radio, participări la numeroase și importante festivaluri românești precum Festivalul George Enescu dar și în Germania la „Summer Opern Festspiele-Heidenheim”, Würtembergischer Philharmonie,ș.a.
Este câștigătorul premiilor I la numeroase competiții precum China International Vocal Competition, Ningbo – 2014, Vox Artis, Sibiu – 2013, Marele Premiu la Concursul „Hariclea Darclée”, Brăila – 2015 ș.a. Din 2018 colaborează permanent cu Opera Națională din București unde este invitat să susțină numeroase roluri de mare dificultate din repertoriul acestei instituții
Mezzosoprana Florentina Soare s-a născut in anul 1987, la Brăila. Este absolventă a Liceului de Artă „Hariclea Darclée”, secţia canto clasic, profesor Mariana Iordache. După terminarea cursurilor de liceu, a fost admisă la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, secţia canto. A avut șansa să se afirme în faţa unor nume mari ale artei vocale actuale precum:
Mariana Nicolesco, Leontina Văduva, Marina Krilovici, Viorica Cortez, Daniela Barcellona, Kurt Wiedmer, Elisabeth Cornelius Lund, Jose Cura, Vittorio Terranova.
Este câştigătoarea mai multor premii printre care enumerăm Grand Prix la Concours International de Chant „G. Enesco” Paris, „Concorso per giovani cantanti lirici d’Europa As.Li.Co” 2012, Internationalen Sommerakademie der Universität Mozarteum – 2012, Marele Premiu Darclée al Festivalului Concurs Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” 2017, 1st PRISE – 25. Internationalen Gesangswettbewerb „Ferruccio Tagliavini” – 2019. În prezent este angajată a Teatrului Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard”Galaţi şi colaborator permanent în cadrul Operei Naţionale Bucureşti.
Soprana Rodica Ștefan este absolventă a Universității Naționale de Muzică din București, la clasa prof. Cristina Soreanu și laureată a numeroase concursuri naționale și internaționale. Dragostea pentru muzică i-a fost insuflată de mama sa încă din copilărie. În urma dobândirii Marelui Premiu la Concursul Wolfgang Amadeus Mozart (Cluj-Napoca) a primit o bursa de studii la Salzburg sub îndrumarea mezzosopranei Elisabeth Cornelius Lund, în cadrul Salzburg Vokal Akademie. A debutat pe scena Operei Romane din Craiova în rolurile Donna Elvira din opera Don Giovanni de W.A.Mozart și Contesa Zedlau din opereta Sânge vienez de J.Strauss-fiul, iar pe scena Operei Naționale Române cu rolul Doamna 2 din opera Flautul fermecat de W.A. Mozart, în cadrul Studioului Experimental de Operă și Balet „Ludovic Spiess”. Din 2019, soprana Rodica Ștefan este angajata Teatrului nostru.
Regia acestui spectacol poartă semnătura Anda Tăbăcaru-Hogea, iar scenografia a fost asigurată de arh. Cătălin I. Arbore. Coregrafia a fost pregătită de Constantin Floriean, având-o ca asistent de coregrafie pe doamna Gabriela Gegea, maestru de balet al Teatrului nostru. Asistent de regie este Adrian Mărginean, iar pregătirea muzicală este asigurată de Tatiana Ionașcu.
Din distribuție vor face parte soliștii Florentina Soare (Carmen), Adrian Dumitru (Opera Națională București, Don Jose), Ștefan Ignat (Opera Națională București, Escamillo), Rodica Ștefan (Michaela) – debut, Iulia-Carmen Adămiță-Florea (Frasquita), Lăcrămioara Crihană (Mercedes), Tudorel State (Dancairo), Valentin Vasopol (Remendado), Dominic Cristea (Zuniga), Marin Șchiopu (Morales) – debut, acompaniați de orchestra, corul şi baletul Teatrului, sub bagheta dirijorală a maestrului Traian Ichim (Opera Brașov).
Prețurile întregi ale reprezentațiilor din weekend-ul 22-23 noiembrie sunt: 32,4 lei pentru comedia muzicală Chirița în provincie și 75,6 lei pentru opera Carmen. Prețurile reduse
pentru aceste spectacole sunt: 21,6 lei (Chirița în provincie) și 54 lei (Carmen). Biletele pot fi achiziționate online accesând link-ul www.blt.ro/spectacole-galati . Informații suplimentare despre achiziționarea biletelor sau despre disponibilitatea locurilor în sala de spectacol, pot fi obținute accesând numărul de telefon 0236.465.599 (casieria Teatrului) în intervalul orar afișat pe site-ul instituției sau pe pagina de Facebook a acesteia.
