Bucurie mare pe capul șoferilor. Zilele trecute a fost terminată strada Traian, pe sectorul cuprins între Bariera Traian și Metro. Muncitorii care au lucrat și de sărbători au tras cu pensula pe asfalt marcajele rutiere. În sfîrșit s-a terminat calvarul, și-au spus mai mulți șoferi care au uitat că trăiesc în Noul Galați. De terminat, strada s-a terminat dar în stilul local. Deși pare sexy de la distanță, lucrarea se dovedește a fi știrbă, plină de bube și cu valuri de celulită, atunci cînd te apropii de ea. Covorul asfaltic este plin de dîmburi, pe ici pe colo se ițește cîte o groapă iar capacele de la canalizări arată de parcă au fost aruncate pe drum la întîmplare și pe fugă.
Cu siguranță, vor zice unii că suntem cîrcotași, că nimic nu ne convine, că strada oricum arată mult mai bine decît înainte. N-ar fi totuși normal ca șoseaua reabilitată cu bani publici să fie finisată ca la carte? Adică să nu fie valuri, gropi și canalizări de mîntuială? Chiar dacă acum se circulă mai bine ca înainte, nu trebuia să spunem că lucrarea este foarte bună? Nu era mai bine să concluzionăm că strada arată exact ca în țările civilizate la care ne tot raportăm cînd molfăim cuvinte despre drumuri, spitale și salarii? Ne îndoim că în contractele semnate de Primărie cu firmele de construcții scria asfalt în valuri, gropi în decor și canalizări care nu sunt la nivel. Și încă ceva. Cei care au recepționat lucrarea din partea municipalității nu și-au pus și ei întrebările astea?
