Aproape un milion de euro. Atât a cheltuit ministerul Dezvoltării pe pontonul pentru ambarcaţiuni mici amenajat în zona Trecere Bac şi inaugurat cu fast chiar de Elena Udrea în 2009. Şi, pentru că în primărie s-a ajuns la concluzia că zona în care a fost amenajat nu ar fi chiar cea mai bună, s-a decis mutarea lui. Pentru moment, însă, portul de ambarcaţiuni a eşuat pe o insuliţă de aluviuni.
Aşa cum a apărut insula din mijlocul Dunării, aşa a apărut şi cea de la mal, din zona portului de ambarcaţiuni mici. Asta dacă acel ponton, cu stâlpi înclinaţi, se mai poate numi port. Cei mai indignaţi sunt gălăţenii care trec zilnic prin zonă şi nu văd decât schimbări în rău.
N-o fi fost cea mai bună idee să îl facă, că nu e Galaţiul vreo Veneţie în care să se plimbe toată lumea cu barca, dar dacă tot a fost făcut, măcar să îl fi îngrijit. Aşa, arată ca un morman de scânduri şi fier. Acum, că a scăzut şi Dunărea, s-a ridicat pe movila asta de nisip. Păi ce, mai e bun? Auzisem şi eu ceva că ar vrea să îl mute, dar unde? Am nişte prieteni cu barcă care au vrut să o tragă aici, dar e scump tare, aşa că preferă să o ţină în garaj.
Anul trecut, portul de ambarcaţiuni a fost concesionat, pe modelul plajei Dunărea, unui investitor de… apartament, SC. Marina Danubius SRL. Şi ştiu că v-am mai zis noi odată cât de puţin plătesc aceştia pentru suprafaţa concesionată, dar tot ne ia cu dureri de cap. 1250 de lei, adică ceva mai mult de un salariu minim, pentru o suprafaţă de 13.000 mp. Cred cu tărie că cei de la Karan pot spune că au luat ţeapă!
Şi, la aşa redevenţă, parcă e pe undeva logic că nu se întâmplă nimic cu portul. Nici barcagii nu prea sunt, nici investiţii nu vedem. Un fel de plaja Dunărea, dar la scară mai mică!
