După cum probabil ştiţi, cei trei urmaşi ai lui Dinu Păturică au fost numiţi, pe criterii politruce, directori la instituţii de cultură, respectiv botanică, din Galaţi. Sau cel puţin aşa cred ei şi angajaţii lor. Să îi luăm pe rînd.
Răzvan Avram, fost patron de sex shop şi bar de streap-tease, a pupat din greu pînă cînd a avut şi el PC să se bazeze în viaţă. Ba chiar s-a şi cerut ca fin la Naşul Durbacă, exerciţiu lingvistic în urma căruia s-a căpătuit cu un apartament cu patru camere, în buricul tîrgului. Evident, toată această experienţă culturală, l-a făcut pe Avram să fie cel mai bun de potrivit ca director la Centrul Cultural “Dunărea de Jos”. Revin imediat la acest aspect.
Camelia Grosu este întruchiparea perfectă a antitalentului. Nu numai că e sfioasă ca o şcolăriţă prinsă cu tema nefăcută atunci cînd trebuie să vorbească în public, dar e un adevărat monument de nepricepere şi incompetenţă. Din motive pe care le mai studiază chiar şi cei de la PC, doamna Grosu a ajuns director la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii. Nici ei nu i-a venit să creadă un timp, dar apoi s-a obişnuit. La urma urmei, nu trebuia să facă nimic. Revin şi la ea.
Ok. Ultimul pe listă ar fi Dan Basarab Nanu, un tip care încă se mai crede director la Muzeul de Artă Vizuală . Principala calitate a lui Nanu nu e aceea că bea de sparge, cum spun gurile rele, ci aceea că este soţul doamnei Katia Nanu. Putem spune fără să ne fie frică că ne ia ameţeala că doamna Nanu a făcut director din el. Şi nu o dată. Doar a terminat psihologia, nu?
Ei bine, toţi aceşti directori de sezon au aflat de curînd, cu neprefăcută uimire şi stupoare, că nu mai sînt directori. O adevărată dramă existenţială, nu? Ei bine, nu ştiu dacă din prostie sau doar din răutate, liberalii au adoptat pe ultima sută de metri o Ordonanţă de Urgenţă privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor etc. Mai exact este OG nr. 189-2008 care la art. 50 stipulează că toţi directorii care pînă la data intrării în vigoare a OG (8 decembrie) nu au încheiat contracte de management cu autoritatea, au raporturile de muncă încheiate de drept, asta ca să mă exprim ca la lege. Adică sînt puşi pe liber, daţi afară, delete, dismissed, papa şi la revedere.
Nu am putut rata ocazia de a le transmite şi eu umilele mele urări de bine cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Se pare, totuşi, asta pentru că au fost directori răi, că Moş Chebac nu va mai veni pe la ei cu desaga plină de fonduri de la CL. Cel puţin nu anu ăsta. Poate la viitoarele alegeri, cine ştie?
