În contextul în care suntem deja de mai bine de o lună în criză politică și se tot vântură flamura anticipatelor (puțin probabil, dacă mă întrebați pe mine, scuzați că am vorbit neîntrebat) un sondaj vine să ne arate cam ce luminiță ne așteaptă la capătul tunelului spre eventualele anticipate parlamentare.
Mai exact, este vorba de Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” –realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Cam lungă denumirea, dar am zis să fim cu transparența finanțatorului și a prestatorului, până la capăt.
Trei culori cunosc pe lume: nația, religia, familia
Așadar, la capitolul Valori tradiționale vs. Drepturi și libertăți moderne, 63,1% dintre respondenți preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne. 31,3% declară că preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5,6%.
Socio-demografic vorbind, locuitorii din regiunea de Nord-Est (Botoșani – Suceava – Iași, pe-acolo), persoanele cu vârsta peste 45 de ani preferă valorile tradiționale într-o proporție mai mare decât celelalte categorii. Drepturile și libertățile moderne sunt agreate în special tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară.
63,6% dintre cei intervievați consideră că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Sunt de părere că străinii sunt de vină pentru faptul că se pierd valorile tradiționale românești 30,8%.
Acum vine partea cu adevărat interesantă: 68,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 59,5% în iunie și 66,4% în martie). 28,2% declară că nu ar vota un astfel de partid (față de 34,8% în iunie și 31,3% în martie). Nu știu sau nu răspund 3%.
Conform studiului, ar fi înclinate, într-o proporție mai mare decât media, să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională în special femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și rezidenții din rural.
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.