Și pentru cît timp? Cam acestea au fost întrebările, retorice, pe care și le-a pus azi primarul Marius Stan atunci cînd l-am întrebat dacă repararea viaductului este sau ar trebui să fie o prioritate pentru Galați.
Și sincer să fiu sînt de acord cu ele, mai ales că, din punctul meu de vedere de data asta, ArcelorMittal nu numai că nu este un investitor serios, dar prin acțiunile sale a făcut mult rău comunității pe cîrca căreia a cîștigat sute de milioane de euro. Ca să nu mai spun că nu și-a respectat clauzele contractuale (ălea puține, cum ar fi și ecologizarea haldei de zgură) și amenință că va pune lacătul pe ușa combinatului dacă nu va primi noi facilități și scutiri. Mai nou, cei de la ArcelorMittal vor să pună mîna și pe Electrocentrale, ceea ce ar face și mai mult Galațiul dependent (Priza Dunării e proprietatea combinatului) de un investitor străin.
Deși nu se știe încă suma exactă, se pare că repararea viaductului ar costa în jur de 10 milioane de euro, bani pe care Marius Stan ar fi nebun dacă i-ar da de la buget, avînd în vedere fie și numai cîte gropi sînt pe străzile din oraș. Ca să construiască un drum către o societate al cărei viitor e nesigur, care mai mult închide facilități decît investește în planuri de dezvoltare.
ArcelorMittal vrea viaduct reparat, dar pe banii gălățenilor
Dar nesimțirea celor de la ArcelorMittal vine și din felul în care se raportează la această problemă. Recent directorul general Bruno Ribo a spus că, din punctul de vedere al ArcelorMittal, faptul că viaductul a cedat e mai mult o problemă de imagine pentru ei, în sensul că îi doare la bască pentru că există și alte căi de acces și, vezi Doamne, problema ar veni doar din faptul că musafirii ar fi siliți s-o ia pe căi ocolite.
Probabil că așa se și explică refuzul celor din combinat la propunerea de a contribui, alături de autoritățile locale, la reparația viaductului, fapt pe care primarul Marius Stan deși nu l-a recunoscut, nici nu s-a străduit prea mult să-l contrazică. Mie mi s-ar părea firesc ca problema viaductului să fie rezolvată după modelul în care ArcelorMittal și-a negociat obligația contractuală de a ecolociza halda de zgură pînă în 2014.
În sensul că aceștia au obținut o dispensă de 10 ani, timp în care pot exploata și polua în voie. Tot așa, cred că ar fi bine ca și noi să ne luăm vreo 10 ani (cel puțin) timp de gîndire. Să avem răgaz de a analiza activitatea combinatului, cîte furnale mai închid, cîți oameni mai dau afară, ori ce facilități mai obțin de la Guvern.
