Oare mai sînt minuni în ziua de astăzi? Oare mai este vindecare de la Dumnezeu? Habar n-am, da’ pe mine altă întrebare mă macină: oare mai sînt mulţi proşti pe lumea asta?
Aşadar, dacă eşti disperat de viaţă, copleşit de datorii, zdruncinat de foame, iar gîndurile sinucigaşe te-au vizitat destul de des în ultima vreme singura chestie care îţi mai rămîne de făcut este să o arzi aiurea printre sectanţi. Să te alături unor tulburaţi care chiar cred că Dumnezeu nu are altă treabă decît să plece urechea la vrăjelile lor. Să cînţi de nebun împreună cu alţi deraiaţi şi să te droghezi smerit, evlavios, cu credinţa cea de toate zilele.
Ăştia din Biserica Ortodoxă, alde PS Casian şi alţi bandiţi în sutană, încep să aibă concurenţă serioasă. Nu ştiu cît succes au aceste secte şi cît de mulţi gălăţeni au fost în uichend la adunarea de la Sindicate. O să încerc să ajung într-o duminică dimineaţă (dacă era la ora 12.00 era mai bine) la locul faptei, să văd cum se desfăşoară sectanţii. Urlă ca apucaţii, stau cu ochii înţepeniţi în tavan şi meditează la nemuririrea sufletului sau doar lecturează plictisiţi de moarte pasaje din Biblie?
În orice caz, sper să nu dau peste o sectă dintr-aia dementă, cum am auzit povestindu-se, unde se stinge lumina şi se dă liber la sex în grup. Nu de alta, dar nu mi-au plăcut niciodată gagicile cu batic şi mustaţă, başca fac alergie la poponauţi. Presimt că o să fie sminteală totală, că o să mă bifurc de rîs!
Duamne-ajută!
R-aţi ai dracu cu sectele voastre!
-->