Grea de tot gîndema, nu? Nu v-ați fi așteptat la asta, fiți sinceri. Ce, voi credeați c-o fi ceva între abuz și putere, sau cum, că doar n-o fi între genunchi și buric?
Zicerea din titlu nu-mi aparține. E de fapt mai mult un soi de autodenunț, în licență poetică. E felul în care Florina Zaharia protestează față de toate bășcăliile apărute pe facebook și nu numai, despre natura muncii ei la Consiliul Județean. Dar să vă dau tot citatul dintr-un material pe care Florina Zaharia l-a transmis colegilor din presă, despre faptul de a fi sau a nu fi purtător de cuvînt la CJG.
“Stimați ziariști,
Pentru că am înțeles că anumiți colegi ai dvs sunt nemulțumiți de activitatea mea la CJ, mă simt nevoită să vă fac cunoscute următoarele aspecte:
Consiliul Județului Galați nu deține în organigramă funcția de purtător de cuvânt, prin urmare nu există nici o fișă a postului de purtător de cuvânt. Există un birou de presă și de relații cu publicul care răspunde la petiții și uneori la cerințele dvs.
Faptul că anumiți colegi ai dvs m-au numit (cu de la sine putere) purtătoare de cuvânt mă obligă să vă spun că eu fac parte din cei patru consilieri ai președintelui din cadrul cabinetului având responsabilități doar pe probleme culturale, dar și ale instituțiilor care activează sub egida Consiliului Județului, una dintre responsabilități fiind și aceea de a coordona relația cu presa dintre (atenție!) instituțiile subordonate și Cabinetul Președintelui (acest aspect îl puteți vedea în fiecare zi pe site-ul CJG la rubrica Instituții subordonate, secțiunea Comunicate de presă, adică aici: http://www.cjgalati.ro/index.php/instituii-subordonate/2014-09-10-07-05-10).
Poate de aici a și apărut confuzia că aș fi purtător de cuvânt, eu fiind doar un simplu consilier cultural la Cabinetul Președintelui, cu responsabilități destul de limitate.
Dacă vă interesează activitatea mea de consilier la cabinetul președintelui, vă invit să discutăm și să vă arăt proiectele la care lucrez.
În concluzie, nu am atribuții de purtător de cuvânt, deci nu așteptați comunicate de la mine.
p.s.: și da, dvs știți că atunci când ați dorit o întrevedere cu Președintele sau ați avut nevoie de o părere a lui, ați apelat la mine (la fel cum ați fi putut apela și la secretară) sau l-ați sunat direct pe dl președinte (fapt care nu ma face in niciun caz purtator de cuvant).
Așadar, purtătorul de cuvânt la CJG e ceva între „auz și vedere”, o ființă pe care nu o vezi dar care, câteodată, emite apoftegme care fac deliciul subiectelor dvs. (și nu e cazul să mă citați, a fost doar așa, un moment poetic ca să vă alung încruntările).
Va multumesc pentru intelegere!
florina zaharia
consilier cabinet presedinte”.
Ce ironie. Tu să te ocupi cu cultura și toată lumea să creadă că ești portavocea lui Spiderman
Mai era și numărul de telefon dar l-am șters ca să nu complicăm și mai mult situația. Pentru cei care nu sînt foarte familiarizați cu subiectul, situația e cam așa. Mai toată lumea din presă credea despre Florina Zaharia că e un fel de Ema Turcu de Bacalbașa. Adică un fel de purtătoare de vorbe, numai că dată fiind cenzura instaurată de Spiderman la CJG, fata reușea să comunice mai greu spre deloc.
Am spus să comunice, nu neaparat să se facă și înțeleasă. În atare condiții, mulți s-au întrebat ce fel de munci prestează poetesa la CJ. Munci dificile, evident, dar de ce natură? Și cum vălul a căzut și poeta ne-a lămurit că n-are treabă cu purtatul de cuvinte, uite că am aflat și ce face. Nu, nu onomatopee că doar e poetă, deci are adverbul la ea. Florina Zaharia se preocupă cu cultura. În sensul că e consilierul lui Bacalbașa și mai comite așa modest, cîte-o apoftegmă, după cum singurică recunoaște.
Bine eu aș fi curios să știu și ce salariu are, căci dacă tot am terminat cu poezia poate vorbim puțin și despre bani. Dar mai ales dacă ia vreun spor de rușine pentru că, să fim corecți, să fii consilierul lui Bacalbașa (mai ales cu cultura) nu e o treabă deloc ușoară. Adică nu oricine se poate ridica (sau poate coborî, cine știe?) la nivelul cultural al președintelui Bacalbașa, un om care, poetic vorbind, cînd vrea ceva de la tine te anesteziază cît ai spune haiku.
Și mai am o ultimă curiozitate. Dacă pînă și Florina Zaharia a ajuns să spună apoftegme (e drept că nu mereu, ci cîteodată), Bacalbașa ce paronimia mă-sii mai spune, că doar nu apoflegme.