Vă povestea ieri colegul meu Iulian Grosu despre legea defăimării și despre limbile prestate de deputatul PSD Florin Pîslaru șefului său pe linie de partid Liviu Dragnea. Ei bine, se poate spune că Pîslaru s-a băgat în discuție ca musca în lapte ca să nu folosim niște comparații ceva mai defăimătoare. S-a apucat el să laude legea care îngrădește dreptul la liberă exprimare deși actul normativ nu prea mai există. La propriu. Ca urmare a protestelor venite din societate, inițiatorul mustăcios și-a mai modificat creația pe ici, pe colo, prin părțile esențiale. Și uite așa, legea defăimării nu mai conține termenul defăimare iar amenzile generoase gîndite de social democrat au dispărut. Practic, proiectul a devenit un fel de ghid al bunelor maniere, așa cum recunoaște chiar Dragnea. Problema este că doar Pîslaru nu s-a prins.
Ca să fie clar și pentru pesediștii mai înceți la minte: legea defăimării care a stîrnit numeroase controverse nu mai există în forma inițială vomitată de Senat. Noi am scăpat de o mizerie, alții s-au ales cu niște înjurături, bineînțeles, defăimătoare. Iar Pîslaru a vrut să se dea bine pe lîngă șefu dar a reușit să se dea rău pe lîngă restul lumii. Nu că asta ar fi ceva nou în cv-ul lui nea Pintea, vărul lui Cupidon, cunoscut pentru faptul că a turnat niște stewardese la securitate în timp ce căra ca furnica valiza șefului de mușuroi social democrat.
Partea veselă este că Pîslaru a comentat o chestie care nu-i altceva decît un amărît de ghid al bunelor maniere. Asta înseamnă că la deputatul Pîslaru este loc de defăimat dar și că dumnealui are mult timp. De aceea, îi recomandăm vrednicului deputat să se pronunțe și asupra ghidului de creștere a melcilor mici și mijlocii, asupra îndreptarului pentru spovedanie și, eventual, să-și dea cu părerea despre regulile de pescuit în ape tulburi și curgătoare.
Pîslaru, nici dacă tăceai, filozof nu rămîneai
-->