Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța supremă, ca să zic așa, din România. Adică te poți judeca pe fond, poți face recurs, poți băga un apel, dar dincolo de deciziile drepte (de fapt de cele mai multe ori nedrepte), ultima instanță unde mai poți spera să ți se facă dreptate în România este Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). După care există Curtea Europeană, acolo unde din ce în ce mai mulţi români înţeleg să apeleze pentru a-şi demonstra nevinovăţia.
De vineri, de fapt de joi, 16 septembrie 2010, cînd președintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire în funcție, judecătoarea Livia Stanciu a devenit președinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Livia Stanciu, pe numele ei întreg Livia Doina Stanciu, este o fostă judecătoare din Galaţi, în vîrstă de 53 de ani. Stanciu a promovat acum 6 ani la ICCJ, apoi a ajuns preşedinte al Secţiei Penale din cadrul ICCJ, iar acum s-a văzut validată ca preşedinte.
Pînă să ajungă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu a fost preşedinte al Tribunalului Galaţi, după care a promovat la Curtea de Apel Galaţi. Numele ei este legat de condamnarea în acest an a primarului PDL din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, la trei ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie. În calitate de şefă a Secţiei Penale din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Livia Stanciu a făcut parte din completul de trei judecători, care l-a condamnat pe primarul Gutău la închisoare.
Cît de importantă este funcţia de preşedinte al ÎCCJ
După cum scrie site-ul hotnews.ro aici, funcţia de președinte al ÎCCJ este una din poziţiile cheie din justiţie. La ÎCCJ se judecă toate cazurile de corupţie care privesc miniștri sau parlamentari. Potrivit atribuţiilor prevăzute de lege, preşedintele ÎCCJ desemnează judecătorii Completului de 9 judecători. Acest complet, conform art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, soluţionează recursurile și cererile în cauzele judecate în prima instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Spre exemplu, completul de 9 judecători a deliberat în cazul Voicu, avocații acestuia solicitînd revocarea mandatului de arestare şi eliberarea sub control judiciar. Completul de 9 a judecat şi în cazul “Mătuşa Tamara” în care este acuzat Adrian Năstase.
Potrivit legii, același complet ales de preşedintele ÎCCJ judecă recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii în materie disciplinară. Adică în cazul în care un magistrat este sanctionat disciplinar de CSM, recursul se judecă de completul de 9 de la ÎCCJ.
