Am fost azi la o conferință ALDE unde umbra lui Eugen Durbacă, însoțită de cîteva personaje mai mult sau mai puțin sinistre, s-a întîlnit cu ziariștii pentru a le spune fix nimic.
De altfel, ALDEnozaurul Durbacă se pare că dă semne vizibile de senilitate fie și dacă ținem cont de faptul că repetă la conferințele de presă aceleași subiecte răsuflate. Dar dacă Durbacă n-a avut nimic interesant de spus, l-am întrebat eu dacă nu îi este rușine să candideze, avînd în vedere că a votat (el și cu Gheorghe Saghian) pentru menținerea imunității izmenarului Gabriel Oprea.
Ei bine, răspunsul lui Durbacă a fost unul jenant și penibil: “asta-i treaba mea! A fost vot secret”. În primul rînd, acest traseist sinistru care s-a preumblat de-a lungul timpului prin mai multe partide decît au existat, nu a avut curajul să-și asume faptele sale. Astfel că a mințit pur și simplu, pretextînd că votul a fost secret și dînd astfel de înțeles că nu se știe sigur cum a votat. O minciună și o prostie, căci Durbacă nu doar că a fost filmat (de ziariștii de la Mediafax) votînd, dar a și recunoscut la o conferință anterioară că a votat pentru Oprea, numai că a motivat (sanchi!) că lui oricum nu prea îi place personajul. Deci putem presupune că decizia lui Durbacă a ținut cumva de spiritul de frăție al penalilor din parlament, care deși nu se înghit, nu-și dau la gioalele imunității unul altuia.
Cît despre prostescul: “asta-i treaba mea!”, Durbacă știe prea bine că nu e deloc doar treaba lui și că trebuie să se explice în fața alegătorilor care l-au trimis în parlament, dar în lipsă de alte argumente pur și simplu o face pe prostul.
Pe vremuri Iogen Durbacă părea mai viu la conferințele de presă. Era la fel de golan/penal, dar avea parcă ceva tupeu, o întorcea șmecherește, făcea cîte-o glumă și se scotea cum ar veni. Acum personajul mi se pare ponosit, în cădere liberă și speriat de propriile-i fapte. Nu doar că nu mai ține la tăvăleală, dar cînd e luat la întrebări, bagă fața aia de copil prins cu magiun pe bot și bate-n retragere bîlbîind scuze jenat de penibile. Ce mai, se ascunde pe după vișin sperînd că așa nu-l va ajunge varga electoratului.
Durbacă a devenit un șters și cînd te uiți la el ai senzația că totul se prăbușește în jurul lui. Partidul, televiziunea (de partid) pe care a pus-o pe liber și politrucii de mîna a paișpea care încă mai acceptă să-i pupe inelul.
În condițiile astea, dacă nu ai vreun interes direct, trebuie să fii absolut idiot să votezi un astfel de personaj/partid. Cred că ține de o igienă elementară gestul firesc de a trage apa după astfel de personaje care ne-au împuțit viața atîta timp.
P.S. Așa ca să fie lucrurile mai clare. Cînd am intrat la conferință un coleg a înregistrat din întîmplare următorul dialog între Eugen Durbacă și Genica Tototlici:
Durbacă: Cine-i ăsta? (arătînd spre subsemnatul).
Totolici: De la antidotul, Răzvan Postolache.
Durbacă: Păi și cine l-a chemat?
Totolici: Nu știu, nimeni.
Deci politica ALDE e aceea de a nu invita jurnaliștii care ar putea face probleme, care ar pune întrebări incomode. Iar dacă își fac apariția, Iogen intră în fibrilații.