Nu știu dacă ați văzut știrea asta, dar pe sistemul sponsorul se mănîncă nu se discută, sportivii de la Jocurile Olimpice au crăpat în ei de-a hamburgheri de la McDonalds, pînă cînd s-a produs mizeria despre care vreau să vă povestesc.
În primul rînd, mi se pare bizar ca un bisnis bazat pe fastfood să sponsorizeze un eveniment sportiv și nu unul oricare, ci ditamai Jocurile Olimpice. Mai ales că, dacă am înțeles eu bine, era vorba de o sponsorizare în natură, adică în hamburgheri și alte porcării pe care le mai vinde McDonalds-ul. Adică-lea sportivii se puteau duce și mînca moacă, asta ca să nu fie niciun dubiu în ce consta sponsorizarea lui McDonalds prăjit.
În mod normal, cred eu, un sportiv care se respectă nu avea ce căuta să mănînce de la McDonalds. Din principiu! Mai ales pe durata participării la o competiție sportivă. Numai că, se pare că au fost destui sportivi care nu numai că au mîncat în mod repetat la fastfoodul cu pricina, dar au golit hamburgherii de pe rafturi. Mai exact, sportivii de la Rio au halit atît de multe produse McDonalds încît scîrțarii ăștia s-au gîndit să limiteze comenzile la maxim 20 de produse pe cap de sportiv fastfudier.
Două întrebări se nasc absolut irefutabil la faza asta:
1. Cît de nesimțit și mocangiu poți să fii ca sportiv de performață încît să bagi potol marca McDonalds în tine, mai ceva decît halesc românii care dau de all inclusive în Bulgaria?
2. Cît de scîrțar și de prost poți să fii tu, băi McDonalds-ule, să te zgîrcești la niște produse care oricum sînt de doi lei, avînd în vedere că reprezintă probabil cea mai ieftină și mai proastă hrană din lume?