Poză de familie, la nuntă. În faţa bisericii. Acum două ore, în Galaţi. Se pare că a fost, este şi va fi o nuntă beton, din moment ce au venit şi morţii ca să-l felicite pe ginerică. În stînga stă bine pe osie un dric, gata de drum. Decedatu’ lipseşte din cadru, fiind probabil ocupat să-şi sufle vata din nas. Sau poate că s-a dus să radă o vodcă, după ce i s-a atras atenţia că nu este bine îmbălsămat.
Dar astea sînt amănunte care vor fi uitate peste ani şi ani. Poate doar mirii să-şi aducă aminte că în ziua în care ei s-au cununat religios au avut parte de multe flori. Sub formă de buchete sau, după caz, de coroane.
De departe, cel mai fericit din toţi cei prezenţi în curtea bisericii este nenea care o arde şmechereşte cu mîinile pe piept şi se dă rotund că are bănuţi pe ochi. A scăpat de datorii, i se rupe de Fisc şi, în general, nu-l interesează că mîine este luni.
Casă de piatră, adică Dumnezeu să-l ierte! Pardon: să fie într-un ceas bun, adică să-i fie ţărîna uşoară! Bă, ştii ceva? Important este să fie bun vinul, atît la nuntă, cît şi la pomană, să nu se fi deranjat atîta lume de pomană, mă-nţelegi?
