Culmea aroganţei la Galaţi este Dan Nica. Şi asta nu de ieri, de azi, ci de prin 2000, de cînd omu’ s-a ajuns mare şmecher în PSD. Dan Nica abia dacă acceptă să vină în Galaţi, să meargă pe jos prin Galaţi, darămite să mai şi răspundă la salut cuiva din Galaţi. Este prea plin de el, simte că are măcar două civilizaţii în plus şi se află la cel puţin trei mii de ani lumină distanţă faţă de muritorii de rînd care-i consumă aerul rarefiat.
E, pe cît de important se dă Nica Dan, el s-a împrăştiat ieri ca voma pe gresie, în sediul PNL Galaţi, unde a păşit spăşit, precum hoţul la locul faptei. Dan Nica a venit să pozeze în mare aliat al lui Victor Paul Dobre, căci asta era directiva primită de la centru: toţi liderii PSD să apară la braţ cu liderii PNL, să pozeze în faţa presei, eventual să se pupe pe obraji ca mafioţii, iar în final să propovăduiască succesul protocolului semnat cu mîna stîngă de către Crin Antonescu şi Mircea Geoană.
Conferinţa de presă s-a desfăşurat împreună, dar s-a întîmplat separat. Adică, în ciuda faptului că Dobre şi Nica au stat umăr la umăr, ei s-au înţeles precum mutul cu surdul. Fiecare a vorbit pe limba lui, făcînd un monolog cu pretenţii de dialog. Din punctul meu de vedere, Nica s-a făcut de căcat. Păi dacă PSD Galaţi a avut nu’ş cîte procente în plus faţă de PNL Galaţi la scrutinul din 22 noiembrie 2009, de ce nu s-a oficializat căsătoria, ieri, la sediul PSD de la Romarta? Habar nu am, dar mă bucur că Dan Nica a consimţit să vină în bîrlogul liberalilor şi a căzut de papagal, fiind pozat cu PeNeLe pe spate, în spate şi la ceafă de cel puţin 1.473 de ori numai de mine.
Dan Nica a declarat numai nimicuri, Victor Paul Dobre l-a aprobat, iar toată lumea a fost mulţumită. L-am întrebat pe Dan Nica ce se va întîmpla cu alianţa PSD-PNL şi cu proiectul Iohannis, în cazul în care Mircea Geoană nu va ajunge preşedinte. I-am oferit şi două variante de răspuns, şi anume: 1) guvernaţi din nou din umbră, şi 2) rupeţi alianţa.
Ştiţi ce a răspuns Dan Nica? “Singura soluţie este ca Mircea Geoană să devină preşedinte!”
Păi ce l-am întrebat eu, şi ce mi-a răspuns el, mînca-mi-ar reportofonu’ pe care vroiam să mi-l cumpăr?!
