Camera Deputaților a respins, ieri, Legea amnistiei și grațierii (după cum a poftit Klaus Iohannis) cu o extrem de largă majoritate.
Mai exact, au fost 293 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere. Sincer să fiu, cînd am auzit că cineva a votat împotrivă mi-am zis ceva de genul: “Băi frate, cam cît de cretin să fii să votezi împotrivă? Pe bune acum?!”. Apoi, am bănuit că e vreunul care are mari probleme cu justiția și care auzind continuu în urechi zăngănitul de cătușe, a votat așa că oricum nu mai contează. În fine, ultima mea ipoteză ar fi fost că e vorba de vreun pesedist din ăla în foi de viță sau chiar mai bine, de-un uneperist din ăla cu principii răsucite mai ceva ca vata pe băț.
Aiurea, deputatul care a votat contra e gălățean de-al nostru, mai exact liberalul George Scarlat. Cînd am auzit una ca asta, mi-a stat mintea în loc și am zis că au înnebunit micii de Hanu Conachi. Să ne lămurim, n-o fi Scarlat vreun geniu neînțeles și nici vreun monstru de integritate, dar e băiat tînăr, scuturat, care nu părea să tînjească după vreo amnistie în viitorul apropiat. Și care în cele 0,2 apariții în presă n-a ezitat să bage cîteva clișee de genul: “jos corupții”, “să facem curățenie în clasa politică”, etc.
Păi și-atunci? Așa că n-am rezistat tentației, am pus mîna pe telefon și l-am sunat pe deputatul liberal ca să-l întreb ce dracu n-a gîndit cînd a votat contra.
“Este o greșeală impardonabilă. Cer iertare tuturor. Eram așa bucuros că în sfîrșit le dăm o lecție că… Am făcut o gafă! O greșeală! Ce să mai zic… Noaptea minții! M-am grăbit, am băgat cartela și am apăsat 1 – 2. Cînd mi-am dat seama ce am făcut și am încercat să repar, să apăs 1 – 4, era prea tîrziu, răul era deja făcut”, mi-a declarat deputatul George Scarlat.