Eugen Durbacă mimează resemnarea |
E oficial cam de 20 de ore: a ieşit Eugen Durbacă. Dar nu preşedinte al CJ, ci din prim-planul vieţii politice. Acum e undeva în culise, unde plînge cu lacrimi de crocodil şi negociază voturile obţinute de PC, pentru turul al II-lea la primărie. La cît de orgolios este Durbacă, nu-l văd să renunţe atît de uşor. Cred că nici acum nu-i vine să creadă că a pierdut şefia CJ. Imaginaţi-vă, în mandatul 2008-2012, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi va avea pe mînă sute de milioane de euro, care vor veni cu japca de la UE pentru canalizări, asfaltări şi multe alte civilizări ale oamenilor de la sate & comune. Ohoo, e loc de tras din bani, de şmenuit licitaţii, de îmbogăţit pînă şi rudele de gradul 14. Cum să rateze vulpoiul Durbacă o asemenea oportunitate? Ce i-ar spune Cristofor acasă, cam în ce fel de boşorog idiot l-ar numi?
Ce variante are în acest moment Durbacă? O primă opţiune, de bun simţ, cavalerească (nu-i cazul de faţă), ar fi ca Durbacă să-şi asume înfrîngerea şi să se sinucidă dpdv. politic. Să plece din viaţa publică. Dacă ar pleca, Durbacă ar lăsa, însă, de izbelişte sute de oameni cărora le-a găsit serviciu la stat, bine plătit şi deloc obositor. Numai la Direcţia pentru Protecţia Copilului sînt 7 posturi de directori executivi, înfiinţate de Durbacă.
Nu vă gîndiţi că Durbacă refuză să dispară, pentru că i-ar păsa în vreun fel de soarta acestor cotei, că altfel nu pot să le spun. Nu, lui Durbacă îi pasă doar de el. Vrea să transforme această înfrîngere într-o remiză meritorie, căci victorie îi este imposibil s-o boteze.
Timp de patru ani, Eugen Chebac (viitorul preşedinte al CJ) i-a fost vicepreşedinte. Acum, singura şansă a lui Durbacă să evite umilinţa de a fi un simplu consilier judeţean este să ajungă vicepreşedinte. Adică un fel de Chebac, în mandatul recent încheiat. Pentru asta, el trebuie să traficheze din nou voturi, să se înţeleagă cu PSD şi alţii, ca să fie votat vicepreşedinte în plen.
Da, numai că: 1) Durbacă nu mai are absolut nimic de dat la schimb dpdv. politic, şi 2) tare aş vrea să-l văd pe Durbacă în clipa în care va fi nevoit să afirme: “Cine, Chebac? Aaaa, i-am fost subaltern 4 ani la CJ”, adică umilinţă supremă, băi!