Conferinţele de presă susţinute de primarul Dumitru Nicolae sînt ceva mai animate decît un priveghi ţinut ca la carte. Tovarăşul Nicolae, cînd vine în faţa ziariştilor, vorbeşte mult, în marşarier, îngînat, lălăit, fără sens şi mai ales despre ce vrea el. În general se laudă de unul singur, normal. Dacă, prin minune, i se pune cumva o întrebare incomodă, lucru care se petrece ceva mai des ca apariţia unei comete, tovarăşul primar are cîteva trucuri ieftine, de precupeaţă frigidă.
Cel mai mult îi place să aplice politica struţului homosexual, adică se face că nu aude. Mai obişnuieşte să schimbe subiectul sau pur şi simplu îţi răspunde ca şi cum ai fi pus altă întrebare. Şi cînd toate astea nu merg, o face pe prostul, chestie care-i iese de minune. Ziariştii s-au cam obişnuit cu bătaia asta de joc şi practică un soi de atitudine de consolare.
În mod normal nu mă duc la conferinţele de presă susţinute de primarul Nicolae, nu de alta dar îmi place să pierd timpul altfel. Însă luni am primit un telefon de la Nicoleta (n.a. – o blondă care-i cheamă pe ziarişti la conferinţele lui Nicolae) care mi-a spus că a observat că nu vin la conferinţele primarului şi m-a invitat să particip. Am zis să nu refuz, că se interpretează.
Obişnuit să i se ridice întrebări la microfon, Nicolae intră în fibrilaţii la cel mai mic semn de nesupunere. Te întreabă de unde eşti (n.a. adică de la ce publicaţie) şi-ţi sună şeful dacă e cazul. Dar cel mai mult se enervează tov. Nicolae dacă pui întrebări despre protejatul său, infractorul nedovedit încă Melinte Florin. Brusc, primarul Galaţiului sare ca ars, se enervează, e surd la toate acuzele pe care i le aduci lui Melinte şi te contrazice spunîndu-ţi ce manager bun e Florin de Nae Leonard. Asta pentru că cîrdăşia dintre cei doi miroase penal.
Hotărîrea judecătorească definitivă şi irevocabilă, de care îi tot amintesc lui Nicolae (file audio!) consfinţeşte faptul că primarul a încălcat legea cînd l-a numit ilegal pe flautist manager la Teatrul Muzical. Aceeaşi hotărîre ia act de managementul defectuos al lui Florinel. Dar Nicolae se face că nu a auzit de aşa ceva.
Apoi, cei 20.000 de euro de care îi spun lui Nicolae au şi fost plătiţi oamenilor. Asta pentru că Melinte şi-a tras banu în urma organizării unui turneu. Probabil că o fi lăsat şi pe la partid o parte din ei. Sînt lucruri ştiute de care am scris de m-am plictisit. În mod normal primăria, care este ordonator de credit la Teatrul Muzical, ar fi trebuit să dispună o anchetă internă care să stabilească vinovatul şi care să recupereze banii. Ei bine, comunistul de Nicolae mă minte cu neruşinare spunînd că s-a făcut aşa ceva. În loc de toate astea, primarul îl susţine pe faţă pe Melinte. De altfel, Dumitru Nicolae s-a şi autopronunţat, de trei ori, spunînd că tot Melinte va cîştiga concursul. Şi aşa a şi fost.
Dar cel mai revoltător mi s-a părut faptul că Nicolae are tupeu să spună unui ziarist care-i pune întrebări incomode să nu mai vină la conferinţe pentru că e “conflictual”. De parcă ar fi primăria lui mă-sa şi el nu ar fi plătit tot din bani publici.
Mai nou, văd că edilul şef se dedă şi la un soi de şantaj sentimental inspirat parcă din scenarita de la bollywood. S-a autovictimizat spunînd că întrebările mele îl pot băga în spital. O chestie cam jegoasă, îndrăznesc să spun. Nu vreau să fiu cinic, dar dacă primarul Galaţiului are probleme de sănătate să stea acasă sau la spital ca să se vindece. Nu îl obligă nimeni să ţină conferinţe. Şi dacă tot alege să le ţină, înseamnă că jurnaliştii trebuie să pună numai întrebări comode, nu? Să nu cumva să i se facă rău!
