Ați fost la munte și vi s-a părut cumva că acolo aerul este respirabil, că îți vine să inspiri cu toată gura? Păi, în cazul ăsta sînteți niște dobitoci: ați spart o grămadă de lovele de pomană, căci același aer proaspăt, puternic ozonat, există și în Galați. Nu era nevoie să bateți drumurile proaste ale patriei pînă la Semenic, la Babele ori în Munții Apuseni, să faceți 10 ore cu mașina pînă la munte, atîta timp cît în Galați practic nu există poluare.
Uite, băieții ăia de la Mediu, conduși pare-mi-se de blondu’ Mihai Turcu, ziceau ieri, 31 august 2010, la ora 15.00, că în Galați calitatea aerului este cam ca în stațiunea montană austriacă Innsbruck: de la excelent în sus.
Așadar, în orașul muncitoresc Galați respirăm aer de munte, doar că ploile sînt al naibii de acide, iar a doua zi după ce ți-ai dus mașina la spălătorie o vezi acoperită cu un strat de praf trecut prin apă, chestiune care, desigur, nu are absolut nici o legătură cu gradul de poluare. Și asta pentru simplul motiv că în Galați, cît o fi Combinatul de imens, nu mai există poluare. Indicele de calitate a aerului este mă-sa, de vis, adică excelent. Altfel spus, ia mai du-vă-n poluarea mea toți mincinoșii, care sînteți plătiți de elementele destabilizatoare ca să susțineți contrariul!
